ma{ 201 1
perspective pofitice
99
Un experiment asupra regulilor de vot
Abstract: in this article we examine the consequences afchanging voting woes in experimental conditions. In this case we test two theses: a) di#erent voting rules lead to di©erent results and b) to what extent strategic
voting is present in the experiment. The experiment took place during the course ofEiection Analysis. Faculty of Political Science. SNSPA Bucharest. The two voting procedures used in the experiment were approval voting and gorda wte.
Keywords: approval voting, Borda rule, strategic voting , social experiment
Intro ducere Procedura de vot este schema pain care preferintele alegatorilor sunt transformate in decizii sociale. PlecAnd de la aceastd constatare putem ridica o serie de intrebiri al cdror raspuns plate avea un real impact asupra moduluiTn care gandim procesul politic: reguli de vot diferite dau rezultate diferite? $i dad da, care dintre aceste regulide vot este mai bund, mai dreapta gi respects Tntr-o mai mare misuri ordinea preferintelor generale ale votanlilor? Cercetarea noastri a plecat de la o dezvoltare importanta Tn teoria alegerii soDinh Guru, cxa\e: experiments cu reguli de joc, av&nd (
[email protected]) drept principal obiectiv realizarea unum exAndrei Vliducu periment pron care si testim ce rezultate (
[email protected]) oblinem dad folosim diferite regulide vot. Un punct de inceput l-a constituit simularea ficutd de Laslier gi Van der Straeten asupra rezultatelor obtinute prin regula aprobarii la nivelul alegerilor generale din Franca in articolul .,4 //ve expedmenf on app/ova/ voffr7g"'. aceasta fiindu-ne folositoare Tn construirea modelului de cercetare. Avind in vedere posibilitatile pe care le oferea situalia experimentala create in cadrul cursului de Analizi Electoraliz. am hotirit si verificim dad alternativa cagtigatoare stability prin regula pluralitara este aceea$i cu cea stability prin are doug reguli de vot (rar TntAlnite in alegerile de masa) regula aprobaril gi regula Borda. Am delis si alegem aceste reguli deoarece in literatura de specialitate sunt considerate a favoriza exprimarea votului singer. Tn bmp ce regula pluralitara tinde si favorizeze comportamentul strategic. PlecAnd de la asumarea acestor premise, dorim si testim doug ipoteze ale modelului propus prin intermediul experimentului:
]00
$guGx !&ctotak
11) Folosirea unor reguli de vot diferite Tntr-o alegere duce la cagtigatori diferiti gi la schimbdri ale ordiniiin clasamentul alternativelor. 12) Votul strategic la alegerile din cadrul cursului de A.E. gi magnitudinea acestui fenomen in ceea ce privegte prima ipoteza nu ne intereseazi dear schimbarea alternativei cagtigatoare. ci gi modificirile operate la nivelul intreguluiclasament, avind drept mecanism principal de analizi rezultatele oblinute in urma votului pe buletinele experimentale Tn comparatie cu rezultatuloficiala. lpoteza de cercetare numirul doi trebuie si ne raspunda dacd s-a votat strategic la cursul de A.E.. gi dad da, care este magnitudinea acestuifenomen. Vom folosi doi indicators pentru a testa ipoteza: Comparand modul Tn care un alegator a votat sub auspiciile regulii aprobirii gi Borda, considerim ci avem vot strategic dad sub regula Borda intilnim o alternative mai bine clasatd decgt una din alternativele pe care alegatorul a aprobat-o prin regula aprobarii. Comparand cali indiviziau clasat alternativa X pe primul loc sub regula pluralitara gi regula Borda. considerim vot strategic once fluctualie procentuala intre rezultatele date sub acoperirea celor doug reguli. In ceea ce privegte structura articolului, Tn prima parte vom stabili cadrul teoretic in interiorul cireia ne definim conceptele (care se centreazi asupra regulii aprobarii, reguli Borda. regulii pluralitare gia votului strategic.) gi instrumentele de lucru dupe care vom continua cu prezentarea situaliei experimentale (in ce consti cursul de anallzi electorala, motivele gi modul in care am delis si desfaguram acest experiment). Partea de analizi are rolul de a testa validitatea ipotezelor unu $i dol. in bmp ce partea finale este dedicate concluziilor gi comentariilor acute pe marginea acestui experiment.
Regt&ti de vot inainte de a intra in analiza propriu-zisa a rezultatelor experimentului, vom realiza o scurti descriere a celor doug reguli de vot cu care am operat: regula aprobarii $i regula Borda. concentrAndu-ne gi asupra regulii pluralitare (cea cu care s-a operat la alegerea ca$tigatorului Tn mod real). tofu/ prim ap/oman este un sistem in care alegatorii pot iota sau aproba oricali candida!i doresc. Nu exists restriclii Tn ceea ce privegte numirul de candidati care pot fi alegi. fiecare votant putand opta pentru un candidat. doi candidati. trei candidali, pentru Tntreaga lists sau pentru niciunul. Spre deosebire de regula Borda. despre care vom discuta mai jos, alegatorul nu trebuie si ieraMizeze valoric candidalii, ci sa-$i exprime acordul sau dezacordul pentru llecare dintre acegtia. Cagtigator devine candidatul cu pele mai multe voturi de aprobare. Cede doug condilii necesare pe care o regula de vot trebuie si le indeplineasca pentru a se numb ngu/a ap/ohadl sunt urmdtoarele: Nu exlsti nicio restriclie privind numirul celor pe care Ti alegi(atat bmp cit se gasesc S pe vista) Nu trebule ca alegatorul si ierarhizeze opliunile. Debi regula a fast folositi inca din secolul Xlll la conclavurile papale. in gtiintele politice. termenul de .app/ova/ voting" apare Tn anti '70, odatd cu artlcolul luiG. Ottewel1 '.4rifhmetlc of Voffng '. Debi are o raspandire limitati la nivelul alegerilor generale, dupe Bums gi Fishburn regula aprobarii prezinta un set de avantaje Tn raport cu celelalte regulide vot:
mai 201 1
JO/
Perspective pofitice
Oferi o flexibilitate de alegere mult mai large alegatorilor. Este ales candidatul cu cel mai puternic suport general. Are rolul de a reduce campania negative. Spore$te valoarea votului. Este ugor de Tnteles gi de pus Tn aplicare. Favorizeazi exprimarea votului sincere
Rego/a gorda este o schema de agregare a preferintelor putin folositi la nivelul alegerilor de masa cu toate ci unii autori considers cd aceasta respects Tntr-o mai mare misurd preferinla socials generali decgt mull mai cunoscuta regula pluralitaras. Jean Charles Borda (1733-1799) a dezvoltat aceasti regula de vot plecand de la o situatie realm: prezenla preferintelor ciclice Tn cadrul alegerilor din interiorul Academies Franceze de $tiinle. Impreuna cu marchizul de Condorcet (1743-1794) a dat na$tere dezbaterii dintre modemigti(suslinatorii lui Condorcet) gi aparatorii puterii absolute (Borda) privind diferite regulide vot care pot favoriza pari diferite. Raspunsul lui Borda la adresa problemei preferinlelor ciclice este formulat in lucrarea sa 'M6molr sur /8 E/ec#on au Scrub/n" prezentata de autor Tn 1 770 la Acad6mie Royale des Sciences ;i publicata in 1789. Asumplia de la care pornegte aceasti regula de vot este aceea ci tina sustinerii pe care membrii unui grup o au fate de o altemativi nu este data exclusiv de numirul de opliuni prime pentru aceasti alternative. Pentru a evalua reala brie a suslinerii unei alternative e nevoie si cunoa$tem cum sti acea alternative Tn cadrul Tntregii ierarhiziri a tuturor alternativelor de litre membrii grupului. Apeland la un model teoretic vom exemplifica modul de operare a regulii Borda: Fie un grup G format din 50 de persoane, avind treialternative Titre care pot si aleaga (x y. z)
b b b b
P€x,y,z}, undo P reprezinta nlalia de prefer$nla Profilul grupului este redat in tabelul de mai jos:
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
b b b b
Folosind Rego/a P/ura//lard avem urmitoarele rezultate: Alternativa x este prima preferinta pentru 20 de persoane, alternativa y este prima preferinta pentru 16 persoane, alternativa z este prima preferinla pentru 14 persoane. Cum 20>1 6>14 => ordinea altemativelor preferate la nivelul grupuluieste xPVPz => alternativa x este cagtigatoare. Dad folosim mgu/a mayo/ifalf/ vom avea urmitorul rezultat:
(x,y): xPy: 20+8=28 (y.x): yPx; 15+1 +6=22 => xF)y analog Tn urma calculelor yPZ gi zPx => proprietatea tranzitivitalii(if xPy and yPZ => xa) este Tncdlcati. Rego/a gorda atageaza fiecirei persoane 3 puncte pentru alternativa folositi pe primul loc. 2 puncte pentru alternativa folositi pe locul 2 gil punct pentru alternativa folositi pe locul 3 Rezultatele produse sunt urmitoarele: x: (3'20)+1 5+(2'1 )+(2'8)+6=60+15+2+16+6 = 99 puncte
]02
IB$BuGi:!@chra&
(analog) y = 108 puncte (analog) z = 93 puncte => ordinea alternativelor este (y,x,z) alternativa aleasd blind y. Observim ci trei reguli de vot aplicate aceluiagi model teoretic duc la rezultate diferite. O serie de concluzii referitoare la regula Borda sunt exprimate mai jos: Condilia ca fiecare membru al grupului sa-gi fi ierarhizat strict toate alternativele (nu exists situatii de indiferenla intre alternative). Regula depinde dear de evaluirile pereche cu pereche a alternatlvelor. Regula Borda pare si induce ci Tntr-o alegere de acest fel candidatul cu cele maimari ;anse este cel moderat. Sub auspiciile acestei regulivotantii T$i ordoneazi preferinlele singer. Rego//a p/um/ifard este regula oficiali cu care s-a votat Tn cadrul cursului de Analizi Electorali. Aceasta pleaca de la urmitoarele premise: Fiecare votant are un singur vot pe care TI poate da unei singure alternative. Alternativa care oblige cel mai mare numir de voturi iese invingatoare. Cel care trebuie si aleaga nu trebuie si ierarhizeze alternatively. Aceasti regula de vot este des folositi in cadrul alegerilor de masa (Tn special Tn sistemele politice anglo-saxone), unul dintre cede mai celebre exemple fiind alegerile parlamentare din Marea Britanie. O serge de controverse au luat nagtere in legatura cu aceasti metodd de a desemna un cagtigator (in ce misuri este dreapta?, respects alegerea socials generali?), cea mai puternica dintre acestea fdcdnd referire la impunerea celui care trebuie si ia o decizie a unui anumit tip de comportament strategic.
Hotel strategic O dezbatere importanta in evolutia $tlintelor politice este cea dintre Cox gi Duverger pe tema votului strategic. acegtia Tncercind si ofere raspuns unor Tntrebiri de genul: Exists vot strategic in alegerile de masa? Se poate vita strategic gi, dacd da, and? Poll impiedica votul strategic? Exists reguli imune la votul strategic? Dad exists. Tnseamni ci ele sunt mai bune pentru ci votezi sincer?
Discutia pleaca de la M. Duverger. care Tn lucrarea I.es pa/f/s po//f/goes, formuleazi o lege gio ipoteza concluzionind ci indivlziivoteazi strategic. Aceasti concluzie se bazeazi pe asumptia ci intelegerea de litre individ a reguliide vot induce un anumit tip de comportament. Dad am Tncerca si dim o definilie a votului strategic aceasta s-ar referi la transferul de voturi pentru once alta alternative care nu e prima preferinla a individului cu scopus de a Tmbunatali rezultatul alegerilor8. Pentru o mai bud descriere gi intelegere a modelului votantulul strategic (inscriindune in paradigma TAS) vom apela la un exemplu folosind modelul votantului rational: Fie un votant V gi treialternative de vot (k,yzJ. Cel mai bun rezultat pentru votant este determinat de cel mai mare cagtig pe care il poate prima Tn urma iegirii cagtigatoare a alternativelor. Stabilim ci ordinea preferintelor lui v este x/)yfh. Dar ce se Tntampla atunci and V gtie ci preferinta lui prima (x) are putine $anse si iasi cagtigatoare gi ci gupta se va da intre preferinla secundi (y) gi preferinla teri (z). V pentru a evita ca z (preferinta terra) si iasi cagtigatoare va opta pentru preferinta secundi y.
ma{ 2011
(Perspective poGihce
J03
Exists o serie de factors care favorizeazi aparitia votului strategic: a) regula de vot pluralitara, b) capacitatea votantului de a fi decisiv. c) optiunile viabile pe care votantul le are gi care pot Influenza declzia. d) gradul de informatie pe care individul TI are despre regula de vot gi scena politica '
Experimental Situatia experimentala s-a desfagurat Tn cadrul cursuluide Analizi Electorala, desfagurat in anul lll, la nivel de licenta. in cadrul Facultatii de $tiinte Politice (SNSPA - Bucuregti) de citre profesorul universitar Alfred Bulai(experimentul propriu-zis a fost realizat pe data de
5 decembrie 201 0, data alegerilor). Evaluarea Tn cadrul acestui curs consti in simularea unei campanii electorale. desfagurata pe durata a aproximativ 30 de zine, finalizati cu alegerea prin vot (se folosegte regula pluralitara) a unum cagtigator (exists o zia alegerilor Tn care se tiparesc buletine de vot, studenlii FSP fiind invitali si voteze). La acest ours sunt inscri$i students din anul ll gi anul 111. avind rolul de a se constitui in echipe de campanie formate din 5-7 persoane, fiecare echipa propunand un candidat. Anul acesta au existat opt echipe: Partidul Romania Mare (PRM), Partidul Comunist Roman (PCR), Uniunea Democrats a Maghiarilor din Romania (UDMR), Partidul Noua Generalie (PNG). Partidul National Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD). Migcarea Verzilor (MV) gi un independent, fiecare echipa avdnd un candidat drept reprezentant gi are echipe s-au constituit in trusturi de press. Rolurile sunt bine definite Tn interiorul echipei de campanie, plecand de la studenti care se ocupa cu monitorizarea preset(stat a celeb realm, cit gia celei constituite in interiorul cursului) pina la bell de campanie gi formatori de mesaje care si defineasci modelele comportamentale gi atitudinale ale candidatului. Candidatul trebuie si urmireasci lima oficiali a omologului sdu din realitate asumandu-gi toate atitudinile acestuia (pozitive $i negative). De-a lungul campaniei electorate au loc diverse evenimente organizate de echipele implicate in simulare: dezbateri. conferinte de press. ac$uni in interiorul SNSPA, promovare pron diverse mijloace (afire. stickere, bannere), invitarea unor personalitati politice, totul culminind cu o dezbatere linali (dupe modelul celor desfa$urate pentru alegerile prezidentiale) unde sunt invitali ton candidalii gi la care plate asista once student al facultatii. Imediat dupe incheierea dezbateriise deschid urnele de vot, unde studentii(FSP. nivel licenta $i masterat) gi-au putut exprima preferintele. Avind Tn vedere ci Tnsagi realizatoriiacestui articol au trecut prin acest experiment social, fiind doi dintre candidalii de acum un an (Tn 2009 ocupand locurile unu gi doi), am considerat ci in favoarea tipului nostru de experiment putem lua in calcul o serge de premise: Poslbilitatea de a opera cu un numir mare de subiecti. Avind in vedere timpul lung dedicat campaniei electorale gia gradului ridicat de implicare a studentilor (luand in calcul gi experienta noastri personals legata de acest curs) considerim ci acest exercitiu electoral reproduce conditiile unei situatii neale de vot. Regula de vot oficiali dupe care se stabilegte cagtigatorul fiind cea pluralitara am fi avut posibilitatea sd urmirim in ce misuri s-a votat strategic Tn cadrul acestui ours. apelind la regula aprobariigi regula Borda. Studentii constitute un egantion reprezentativ in situaliile experimentale din gtiinlele 1
sociale&
Am profitat de aceasti simulare de campanie care se Tncheia cu un scrutin electoral pentru realizarea experimentului social. Regula de vot aplicata la alegeria fast cea a
/04
(Rggu& e&ctora&
votului pluralitar cu majoritate simple. intr-un singur tur de scrutin. Astfel, dupe modelul ex/f-po/l-urilor. la iegirea de la arne, alegatorii mai primeau un buletin de vot. cu are doug reguli de alegere: vot pron aprobare $i regula Borda. Experimentul a durat pe intreaga perioada a scrutinului(de la ora 13 la 18). Gradul de participare la experiment a fast de 98.12 %, din cele 96 de persoane care au votat pe buletinul oficial 94 au votat gi prin celelalte doug reguli de alegere propuse. Pe intreaga perioada de desfagurare a experimentului am Tncercat si asiguram anonimitatea gi confidentialitatea votului. O Tntrebare legitima este in ce misuri metoda experimentala are o relevanta in gtiin!ele sociale? Vernon Smith concluziona ci motivul pentru care aivrea si faa un experiment este Hle ci a) vrei sd testezio ipoteza, b) vrei si vezi de ce o teorie nu este bund, c) vrei si observe regularitati empirice ca fundament pentru o teorie. d) vrei si compari mediile Tn care funclioneaza o teorie, e) vrei si compari institutiile, f) vrei si evaluezi propuneri de politici. g) vrei si folosegti laboratorul ca un camp de testare pentru designul institutional ca si observe performantele proprietalilor noilor institutiio. Exists doug tipuri de experimente. cele fizice (vezi in realitate ce se intampla) gi pele mentale (imaginezi ce s-ar putea Tntampla). prezenta cercetare inscriindu-se in prima categorte. \l Smith a primit premiul Nobel pentru economie Tn anul 2002. pentru contributiile aduse in domeniul
Experimental Ecortomicg Din punct de vedere metodologic, acest tip de experiment se Tncadreazi Tn categoria "framed /ie/d expedmenf" fiind descris drept "experimente de teren desfagurate pentru a identifica in ce misuri conditiile care se aplica Tn mod natural pot fi transpuse unor meds experimentale. Acest design experimental dube cdtre identificarea unui cadru natural in care poti controla experimentul in sensul acumulirii acesteia pe teren"lo. Tn cazul experimentului prezent. avem drept obiectiv compararea a trei reguli de vot din punct de vedere al rezultatelor pe care le okra, identificarea votuluistrategic gia intensitatii acestuia.
[estarea ipotezelor de cercetare Pentru a testa prima ipoteza de cercetare: 11) Folosirea unor reguli de vot diferite intr-o alegere dube la cagtigatori diferiti gi la schimbdri ale ordiniiTn clasamentul alternativelor. am luat Tn calcul rezultatele oficiale obtinute folosind regula pluralitara, coroborate cu rezultatele oblinute pron regula aprobarii gi regula Borda. Regula de vot: Pluralitari (R.P.) Numir total de voturi exprimate: 96 Numir de voturi vande: 96 (1 00%) Numir voturi anulato: 0. 0% Rezultatel PazF e candidat Parted Numir VQ tuH
b b b b b b b b
Sabina
b
b b Pam b
FaUILynqU
JOannnJPa
dina RalbU AncaRailBanu
ladURaman
bb
a19
MWrmVb-:for
Anaallana
PNL
b
17
UCTHR
Ff;R FRM
FSD FNG
b b b b
13
mai 201]
/oj
q'erWecthe ?oGxtice
Obsewim ci altemativa preferata este Migcarea Verzilor, pe locul doi pozitionandu-se candidata PNL. Vom continua pain a analiza rezultatelor obtinute pron Regula Aprobarii: Rego/a de vof. Regula aprobarii. (R.A.) Numir total de voturi exprimate: 94 Numgr de voturi vande: 92(98.12%) Numir voturi anulate: 2 (1 ,88%)
Rezultate: PQZI ie
b b b b b b b b b
3andidat
?a reid
I P Bna Vadl0r
SHbinH Ba$ y
WIdeR
PadLUngU
Numdr Volurf
%
41
PNL
H
Jean;unJipa
PCR
25
LDMR
t8
FHiralRQEU
Prod
14
RaduRaMTuplan
nNG
ARHRalnnll
PSD
re
T l T
39
Ando llana $enan
b
Eva/u
!
b
b b
T !
'LEGENDA: a . alternativa Tgi pastreaza pozilia, J, - alternativa bade Tn preferinla gene rah. t - alternativa create in preferinta generali. Observim cA altemativa cagtigatoare (Migcarea Verzilor) rimine aceeagi folosind R.A., ca gi Tn cazul R.P. In schimb locul patru (Independentul) sub R.P. trece pe locul doi, sub R.A, iar locum doi sub R.P. bade pe locul trei sub auspiciile R.A. O alta modificare interesanti este legata de locum trei(UDMR) sub R.P.. care va retrograda doug pozilii (pina pe locul cinch) sub R.A. Putem observa tabelul pentru o mai bud analizd a evolutiei alternativelor sub R.A. rapoilata la R.P, Din numirul total de voturi 92, 44 de alegatori au avut o singura preferinla (40.48%), 20 de alegatoriau avut doug preferinte (1 8,4%), 14 alegatori au avut trei preferinte (12,88 %). 10 alegatori au avut patru preferinte (9,2%) gi4 alegatori au avut cinch preferinle (3.68aZa)
+r. Pretertnte
0
f
Nn votanji
a
44
b
2
3
f4
b
4
Numirul mediu de alternative aprobate de votanll este de 2.09"
5
>5
4
a
]06
(@gu& efectorafe
O prima concluzie este aceea ci R.A. moditlci pozitionarea alternativelor Tncepand cu locul doi, pastrand pe primul loc aceeagi alternative ca in cazul folosirii R.P. Tn continuare vom analiza rezultatele la care s-a ajuns folosind regula gorda. Rego/a de vof: Regula Borda. R.B. Numir total de voturi exprimate: 94 Numir de voturi vande: 82 (79,32%) Numir voturi anulate: 22 , 20,68%
Rezultate Pozjtie Candidat
b
Pau! Lungu
Pads
Puncta
[ndependent 415
Mi;carla
410
Ando llona $erban
PNL
400
4
Jeanne Jipa
PCR
339
5
blihai Roibu
PRh]
287
6
lonesGU Petruta
[JDNIR
27]
7
Rain Roman Tututan Ance Riijeanu
PNG
265
PSD
245
2
Sabina Ba$iul
3
8
Verzilor
E\olutie
b
l
b bb bb bb bb bb
'LEGENDA: e . alternativa Tgi pastreaza pozitia, 1,- alternativa cade Tn preferinla generali, I' - alternativa create Tn preferinta generali. Observim ci de data aceasta pron R.B. alternativa numirul unu se schimbi (automat schimbindu-se gi cagtigatorul alegerilor). De asemenea, urmirind intregul tabel sub auspiciile R.B., observim ci acesta s-a modificat complet in raport cu tabelul rezultat in urma alegerii folosind R.P.. neavAnd in cazul de fate mci micar o singura alternative care sa-$i fi pastrat pozitia. Un alt factor important pe care TI putem observa este dat de numirul mare de buletine de vot nevalidate 20,68% (incomplete sau completate gregit), de aid putand concluziona: cu cdt regula de vot este mai complexa. cu ant create incidenta gregeliiTn rgndul votantilor (trebuie avut Tn vedere ci experimentul a fast proiectat asupra unor studenli ai unei facultati de gtiinte politice. care sunt familiarizati cu astfel de reguli). In urea acestor analize ajungem la concluzia ci ll este validi. in cazul folosirii Regulii Aprobarii cagtlgatorul riminind acelagidar au aparut modificiri la ocupantul poziliei doi, in bmp ce sub regula Borda se modifici Tntregul rezultat. cagtigatorul schimbindu-se gi el
Pentru a testa ipoteza numirul doi(12.Votul strategic la alegerile din cadrul cursuluide A.E. gi magnitudinea acestuifenomen), vom folosi doi indicators: Comparand modul in care un alegator a votat sub auspiciile ReguliiAprobariigi Borda.
mai 20111
considerim
107
(Perspecthe poGttice
ci avem Vot Strategic dad sub regula Borda TntAlnim o alternative mai bane
clasati decit una din alternativele pe care alegatorul a aprobat-o pain regula Aprobarii. Avind un numir total de 82 de buletine de vot experimentale in care indivizii au votat folosind ant regula Borda, cit $i regula aprobarii(am eliminat buletinele Tn care votul era gregit, incomplet, neclar). Din 82 de buletine am intilnit 9 cazuri in care alternatively pe care votantul le alesese pron R.A. nu coincideau cu ordonarea acestora folosind R.B (cele maimulte inadvertenle le-am Tntilnit Tn rindul celor care au ales treialternative sub R.A.). Folosind indicatorul a, putem spune ci 12 se confirms (prezenta votului strategic la alegerile de la A.E.) intensitatea fiend de l0,97%. ContinuAnd analiza am identificat ci UDMR, PCR, MV au fast alternativele votate strategic (fiecare de citre doi votanti), aparind gi PSD, PNL, IND o singura data. Comparand cali indivizi au clasat alternativa X pe primul loc sub regula pluralltara gi regula Borda considerim vot strategic once fluctuatie procentuala intre rezultatele date sub acoperirea celor doug reguli. Am obtinut un numdr total de 72 de buletine de vot experimentale in care s-a votat cu regula Borda $i 94 de buletine in care s-a votat cu regula pluralitara. Comparand (Tn temieni de procente avind Tn vedere numirul inegal de buletine de vot) cali indiviziau clasat alternativa x pe primul loc sub cede doug reguli observim umlitoarele: REGULA PLURALITARA
b
PRNI
PCR UDMR PNG PNL PSD NIV IND
Procent€ R.P. 7,29% 9.37% 17,7% 4,16% 19.79%
5.2% 22.91% L3,5%
b
REGULA BORDA
Procetite R.B. 6,94% 16,66% 8,34% 16,66%
3,94%
18,05% 18.05%
b
+0,35% +1,04% +1,06%
4,18% .
+3,13% -1,74% +4,86% -4,S5%
Fluctualiile procentuale denote prezenta votului strategic la nivelul alegerilor pentru cursul de A.E.. nu aveam vot strategic in condiliile Tn care procentajul era acela$i sub auspiciile ambelor reguli. Magnitudinea votului strategic la navel general a fast de l0,44 % (rezultatul in cazul primulul indicator este l0,97 %), cele mai favorizate alternative fiind MV gi PNL. Tn urma votului strategic cel mai mutt au avut de sufertt alternativele IND gi
PNG
Conctttzii Tn cadrul articoluluiam Tncercat
si oferim raspuns celor doug ipoteze de cercetare pron
intermediul unui experiment social creat in interiorul mediului universitar (Facultatea de $tiinte Politice - SNSPA. Bucuregti). Plecind de la o abordare teoretica, asupra cireia am inslstat dear Tn privinta conceptelor fundamentale. am extrapolat o eerie de asumptii
/08
(R$$iu& e&ctorak
de la navel teoretic Tn realitate. Tn ceea ce privegte testarea ipotezelor de cercetare. putem afirma ci acestea sunt vande: 11) Folosirea unor reguli de vot diferlte intr-o alegere duce la cagtigatori diferiii $i la schimbiri ale ordinii in clasamentul alternativelor. in cazul simulirii votului pron Regula Aprobarii alternativa cagtigatoare Famine neschimbata, singurele modificiri avdnd loc Tn interiorul ierarhiei alternativelor pierzatoare (incepand cu alternativa de pe locul doi). Raportandu-ne la regula Borda. alternativa cagtigatoare este diferitd. in fapt intreaga ordine suferind modificari(nicio alternative nu;i pastreaza pozitia initials). Putem concluziona ci ll este adevarati. avind cel putin o situatie in care doug regulide vot diferite duc la doug alternative cagtigatoare diferite gi la modificiri in clasamentulalternativelor. 12) Votul strategic la alegerile din cadrul cursului de A.E. gi magnitudinea acestui fenomen Testarea 12 s-a ficut pron intermediul a doi indicatori. ambit ardtind cd s-a votat strategic la nivelul cursului de analizi electorala, magnitudinea fiind de l0,97 % Tn cazul primului indicator gi10.94 % in cazul celui de-al doilea. Nu ne-a interesat si stabilim in ce mdsuri votul strategic a influentat altemativa cagtigatoare. Procentajul apropiat valideazi coerenla indicatorilor gi reprezentativitatea lor Tn testarea unor astfel de ipoteze. Tn ceea ce privegte alternativele cede mai favorizate de votul strategic, conform indicatorului a, acestea aunt PNL, UDMR, MV, iar Tn conformitate cu indicatorul b sunt MV gi PNL, iar pele mai defavorizate IND giPNG. A doua ipoteza se confirms gi ea, existind vot strategic la alegerile din cadrul cursuluiA.E.. magnitudinea fiind gi ea misurati. Pe lange testarea ipotezelor au rezultat gialte concluzii Tn urma cercetirli: Cu cit complici maimult regula de vot, cu ant indiviziitind si gregeasca maimult. Debi alegatorii au reprezentat un public relativ instruct (studenti la gtiinte politice) au existat dificultati(neconcordante) in utilizarea noilor reguli de vot (Tn special pentru regula Borda). Cei mai multi alegatori care au gregit sau nu au completat buletinul de vot cu regula Borda au votat PRM. Schimbarea regulilor de vot pentru aceleagi alegeri duce la modificarea ordinii alternativelor.
Alternativa IND a avut rezultate mai bune Tn doug (R.B.. R.A.) din tree modalitali de vot, de aid reiegind Tntrebiri pertinente: Cat de fidel pastreaza o regula de vot ordinea generali a preferintelor sociale? Cali dintre candidatii preferali sub o anumiti regula de vot sunt Tntr-adevir alegi? Avind in vedere procentul mare in care s-a votat strategic gidiferenla foarte mica dintre alternativa I gi 2. putem concluziona ci e de preferat o alternative care si favorizeze cel mai putin votul strategic (R.B.>R.A>R.P.). Dintr-o astfel de analizi se pot nagte gi intrebiri privind dreptatea. Ce s-ar fi intamplat dad de pozitionarea Tn clasament s-ar fi stabilit la aceasti materie cine promoveaza gi cine famine cu restanta. sau dad locum I ar fi luat nota lO, locul 2 ar fi luat nota 9 gi tot aga? Observim ci regulidiferite de vot ar fi insemnat rezultate diferite sau situatii diferite. Tntrebarea care rimine in picioare este care dintre aceste reguli este mai dreapta. care dintre ele reflects mai bine preferinla socials generali? Nu incheiem acest articol ari a discuta despre limitele cercetiriinoastre. Numirul mic de studenti care au participat la experiment plate si arunce o urmd de Tndoiali asupra relevantei cercetarii, precum gio posibila tratare supernciala a votului pe buletinul experi-
mai 2011
(Perspective poGxdce
]09
mental. De asemenea. avind de-a face cu un public educat. e posibil ca unele comportamente strategice si fi fast induce de natura activitatii pe care acesta o are. Considerim util rolul experimentului, avind posibilitatea de a testa empiric doug intrebiri de cercetare, dar gi de a testa in ce misuri functioneaza doi indicators privind misurarea votului strategic.
I LaslieriVan der Straeten zoo7. 2 Tn sec;iunea
Experrmentu/ am ficut o amp15 descriere a acestei situatii.
3 Explicatia situatieiexperimentale este prezent5 ?n sectiunea Experimentul, paginile 3-4. 4 Bums
J.. t993.
5 Falsenthal,
a993.
6 Moser, Scheineri zoo8. z. 7 Herrmann. Pappi. zoo8.
James, 2003. g 'spud Miroiu A., 2010i 4.
8 Konow
io Tn Harrison and List. aoo3.
u Tn articolullui Leslier ;ivan der Straeten num5rulmediu de alternative aprobate este 3,a5. Diferenta dintre aceste doha rezultate plate h data de prezenta mult mai mare a votului strategic sub regula aprobirliin cazulalegerilor de la A.E.(ceimaimulti aleg5toriau preferat o slngur5 alternativ5}.
710
Bgg!!g..@ctorM
Bibiiogrt$e Bums J. Steven (z993), Approval Voting and the Good Society, Pol;tfcal £conom)r of the GoodSocfet)q, Newsletter 3, No. a, pp ao-z4. Blair Andre. LaslierJean - Francais, Laurent Annie. Sauger Nicolas. Van der Straeten Karine(zoo7), Oneround vs Two-round Elections: An experimental Study, French Po/ftfcs, No. 5, pp. z78-z86. FelsenthaIDan S.. Maoz Zeevl RapoportAmnon(a993), An empiricalevaluationof six voting procedure: do they really make any difference?, BrithlshJourna/ o#Po/ftlcal Science, Vol. 23P No. 1, pp. t-z7. Harrison W. Glenn and List A. John (zoom), Field Experiment. Jourrlaf ofEconomlc Literature. 42(4}. Herrmann Michaeland Pappi Franz Urban(2008), Strategic voting in German constituencies, Electors/
Studies
Konow James (zoo3). Which is the fairest one of all? A positive analysis ofjustice theories, Journal ai Economic I.fterature, Vol. 4a, No.4, pp. u88-i239. LaslierJean-Francois and Van der Straeten Karine(20a7), A live experiment on approvalvoting. LaslierJean-Francois, Blair Andre. Sanger Nicolas, Van de Straeten Karine(zoom), Strategic, Sincere and Heuristic Voting under Four Election Rules: An Experimental Study. Mirolu A. (zoo6), Fundamentele Politicii. Preferinte ;iAlegeri Colective, Ed. Polirom. la;i. paga67Miroiu A.(lolo), Experiments in politicalscience: the case of the voting rules. Moser Robert G. and Schemer Ethan (zoo8), Strategic Voting in established and new democracies: Ticket splitting in mixed-member electoral systems, E/ectoraf Studies. Ottewell Guy [a977], Arithmetic of Voting - in Defense of Variety, pp 4z-44. http://tess.experimentcentral.org/ consultat Tn ianuarie 20aa
