Dodon ante portas

DACIA LITERARĂ

Revistă de reconstituiri culturale Anul XXVIII (serie nouă din 1990)

Nr. 1 (144) / primăvară 2017

Mircea-Cristian GHENGHEA

Dodon ante portas Rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica

(politic au ba…) ş.a.m.d.

Moldova a surprins şi nu prea… S-a făcut foarte mult

Volens-nolens, Republica Moldova constituie, în

tapaj, de către ambele tabere, în legătură cu aceste

ultimii ani, unul din nodurile importante ale ecuaţiei

alegeri, au existat acuze, nemulţumiri (justificate sau

Est-Vest. Miza a crescut destul de mult atât în contex-

nu), aluzii şi trimiteri clare la ingerinţe răsăritene ori

tul apariţiei şi activităţii Parteneriatului Estic, în care

apusene, diverse incidente de imagine şi de capital

Republica Moldova a fost inclusă alături de alte cinci

151

foste republici sovietice, cât mai ales în urma eveni-

ale acestuia.

mentelor din Ucraina, confruntată, de la sfârşitul anu-

Poate cea mai incomodă întrebare pentru toţi cei

lui 2013, cu ceea ce se pare că a devenit un alt conflict

care văd viitorul Republicii Moldova alături de

îngheţat din spaţiul dispărutei Uniuni Sovietice, în care

Uniunea Europeană şi (probabil) alături de România

Federaţia Rusă s-a implicat mai mult sau mai puţin

este: de ce a câştigat Igor Dodon alegerile? Se pot in-

făţiş. Anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova

voca aici diverse chestiuni care ar fi influenţat rezul-

şi apariţia republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk

tatele alegerilor (situaţia buletinelor de vot din dias-

au provocat îngrijorarea Uniunii Europene şi a Statelor

pora, „pomparea” alegătorilor din stânga Nistrului

Unite ale Americii.

pentru creşterea numărului de voturi favorabile lui

Realităţile regionale au impus, pe agenda interna-

Dodon etc.). Toate acestea nu au cum să acopere rea-

ţională, acest subiect al Republicii Moldova în con-

litatea care a dus, de fapt, în opinia noastră, la victoria

textul mai larg al crizei ucrainene. Proximitatea

candidatului cu simpatii moscovite: absenteismul ri-

Crimeei, perpetuarea situaţiei legate de Transnistria

dicat de la urne, tradus în prezenţa slabă, insufi-

– adevărată piatră de moară pentru orice perspective

cientă, a segmentului de vârstă tânără, teoretic cel

europene ale Chişinăului –, învecinarea cu zona ru-

mai interesat în continuarea şi aprofundarea refor-

sofonă a Odesei, precum şi cu România, unde deja au

melor democratice de inspiraţie europeană, în inten-

fost instalate elemente ale scutului american antira-

sificarea cooperării cu statele membre ale Uniunii

chetă au dus, după cum era şi de aşteptat, la formu-

Europene.

larea a diverse opinii şi analize cu privire la semnificaţiile geopolitice actuale ale Republicii Moldova.

Republica Moldova are, de altfel, antecedente – alegerile din 2001, când preşedinte a ajuns Vladimir

În aceste împrejurări, victoria lui Igor Dodon în

Voronin. Şi atunci, în 2001, şi acum, în 2016, a fost

alegerile prezidenţiale din fosta republică sovietică a

vorba, în esenţă, de un exerciţiu democratic, în cadrul

provocat temeri destul de serioase celor care mizau

căruia o parte a alegătorilor au înţeles să-şi exprime

pe victoria forţelor politice proeuropene de la Chişinău.

opţiunile, iar altă parte, nu. Şi atunci, şi acum, au exis-

Anul 2017 se plasează astfel, deja, sub semnul incer-

tat nemulţumiri, frustrări şi regrete în ceea ce pri-

titudinii în relaţiile Uniunii Europene şi, implicit, ale

veşte rezultatul alegerilor. Atunci a câştigat Partidul

României cu noua putere din Republica Moldova.

Comuniştilor din Republica Moldova, acum a câştigat

Toate gesturile, acţiunile şi declaraţiile anterioare şi

candidatul Partidului Socialiştilor din Republica

ulterioare campaniei electorale ale lui Igor Dodon au

Moldova. După cum arată o vorbă românească (nu,

indicat fără putinţă de tăgadă „afinităţile” răsăritene

nu moldovenească!), „aceeaşi Mărie, cu altă pălărie”.

152

Desigur, sunt unele diferenţe de nuanţă, de context,

ţii cetăţenilor din Republica Moldova.

de discurs, unele chiar semnificative. Dar esenţa este

Desigur, în afara acestui motiv trebuie avut în ve-

aceeaşi: votul a asigurat o victorie a forţelor de

dere altul, poate la fel de important, care, în diverse

stânga, orientate către Est şi nu către Vest. Au fost

situaţii şi contexte, a putut fi speculat cu promptitu-

voci care au susţinut, inclusiv în urma rezultatului

dine de adversarii politici – tot mai desele cazuri de

din 13 noiembrie 2016, că democratizarea este inu-

corupţie şi abuzuri în care s-au regăsit inclusiv poli-

tilă sau ineficientă în cazul unor state ex-sovietice

ticieni din segmentul forţelor proeuropene. Desigur,

precum Republica Moldova, aflate în continuare în

se poate spune că, în această situaţie, „hoţul strigă

orbita intereselor strategice ale Moscovei şi supuse,

hoţul”, dar toate aceste scandaluri de imagine se pare

în consecinţă, unei influenţe estice considerabile.

că au contat mai mult în cazul politicienilor proeuro-

Dimpotrivă! Cu toate riscurile şi derapajele evidente,

peni decât în cazul celor din forţele de stânga. După

acest proces de democratizare trebuie să continue,

evenimentele din aprilie 2009 şi instalarea la condu-

iar societatea dintre Prut şi Nistru trebuie să devină

cere a unui regim orientat spre democratizare şi eu-

conştientă că acest drum, cu toate imperfecţiunile lui,

ropenizare, aşteptările au fost mari, iar după câţiva

este, deocamdată, singurul posibil pentru a se rupe

ani, dezamăgirile au fost pe măsură.

cu adevărat de trecutul dominat de influenţa covârşitoare a Moscovei.

Rămâne realitatea, o realitate tot mai… roşie, la cum se prezintă situaţia în regiunea de sud-est a

Unul din motivele pentru care forţele proeuro-

Europei. Cine ştie ce va aduce anul 2017, când se va

pene au pierdut alegerile a fost şi relativa discreție

aniversa/comemora (depinde de situaţie…) centena-

afișată de Uniunea Europeană, România şi Statele

rul revoluţiei bolşevice (din Rusia, desigur). Până

Unite ale Americii în legătură cu infrastructura şi

atunci, vorba unui hâtru – pentru a face un fel de haz

obiectivele realizate în beneficiul cetăţenilor moldo-

de un fel de necaz –, se poate spune că, la alegerile

veni. Spre deosebire de forţele de stânga, care n-au

parlamentare din România din 11 decembrie 2016,

contenit să proslăvească binefacerile (multe plăs-

românii au votat tot roşu, spre a se uni odată, măcar

muite) oferite de Federaţia Rusă şi de Uniunea

astfel, cu Republica Moldova…

Eurasiatică, zona „occidentală” nu a făcut mare tamtam cu privire la zecile şi sutele de şcoli şi grădiniţe construite ori renovate, la sutele de kilometri de drumuri naţionale şi şosele amenajate, la investiţiile în diverse domenii cu impact major asupra calităţii vie-

153

Emina Căpălnășan, doctor în Filologie, Universitatea de Vest Timișoara Andrei Coca, Asociația Națională pentru Dezvoltarea Rurală Montană „Romontana”

Adriana Radu, profesor dr., Colegiul Național Iași Maria Lucreția Sturtzu, doctorand, Facultatea de Științe și Litere, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureș

Mircea Coloșenco, critic literar, editor, bibliograf Mircea-Cristian Ghenghea, cercetător dr. Departamentul de Cercetare al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Andreea tacu, muzeograf, Muzeul Național al Literaturii Române Iași Magda Ursache, publicist, scriitor dionisie Vitcu, prof. univ. dr., Facultatea de Teatru, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, actor al Teatrului

Corneliu Grigoriu, fotograf, Muzeul Național al Literaturii Române Iași Corina M. Irimiță, muzeograf, Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Național „Vasile Alecsandri” Iași diana Vrabie, conf. univ. dr., Catedra de literatură română și universală, Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți, Republica Moldova

Oana Melinte, conservator, Muzeul Național al Literaturii Române Iași

179

MAnIPULAREA, PERSPECtIVE IEȘEnE 3

Călin CIOBOTARI – Sentimentul românesc al manipulării

5

Liviu ANTONESEI – Dau o sticlă de whisky bătrân cui îmi poate da un răspuns...

10

Alexandru BODNAR – Este imposibil să nu fim manipulați...

13

George BONDOR – Împotriva manipulării. Pluralism, spirit critic, failibilism

15

Eduard BOZ – Școala trebuie să genereze anticorpii împotriva manipulării

19

Alexandru CĂLINESCU – Spânu, Gâdea, Ciutacu...

21

Florin CÎNTIC – De la zvonerii comuniști, la trolii și postacii din online...

25

Otilia CHITIC – ... Românii sunt mai ușor de manipulat

28

Constantin CUCOȘ – Un popor needucat devine o gloată ușor manevrabilă...

29

Lucian DÂRDALĂ – Votați FNI!

32

Alexandrina DINGA – Cea mai bună armă împotriva manipulării este educația

34

Aurel DOBAȘU – Reclama comercială este prima sursă de manipulare...

36

Dan DOBOȘ – Din bezna mansardelor noastre putem comenta, critica, înjura absolut orice și pe oricine...

41

Gabriel GACHI – Supradozarea face ravagii în România

44

Florin GHEȚĂU – Profesioniștii manipulării și sursele răului

45

Bogdan-Nicolae GHIURCO – Intelectualii nu sunt o soluție...

49

Bogdan GUȚU – Cele mai nocive: biserica și internetul...

50

Marian HARIUC – Manipularea democrației, democrația manipulării...

54

Tudor LEAHU – Îndoiala ca apărare...

55

Ada LUPU – Despre automanipulare în țara verbelor impersonale...

58

Adrian NETEDU – „Invazia imbecililor”...

65

Silvian-Emanuel MAN – Raportul ontologic: ceea ce este – ceea ce pare...

69

Gheorghe NICHITA – Am plantat 11.000 de tei, dar nu au contat decât cei 100 de tei tăiați pe Ștefan cel Mare!

180

71

Liliana ROMANIUC – E complicat să trăiești în România...

74

Constantin STURZU – Recomand rugăciunea ca formă de rezistență la manipulare...

75

Daniel ȘANDRU – Nu mi-aș face mari iluzii în privința calității morale a intelectualilor...

80

Nicolae TOMESCU – Spațiul public, mașină de tocat reputația...

S.O.S. PAtRIMOnIU 87

Adriana RADU – Coloseul Bragadiru sau „City Mall”-ul de altădată

92 dionisie versus vitcu (Corneliu Grigoriu) RECOnStItUIRI CULtURALE 94

Maria-Lucreția STURTZU – Reviste literare postbelice ieșene (II)

107

Diana VRABIE – Orașul Iași în conferințe academice

116

Mircea COLOȘENCO – Asceza bacoviană studențească ieșeană (1907-1911) dIn LItERAtURA REALISMULUI SOCIALISt

128

Georgiana LEȘU – Cronica ilustrată a unei lumi apuse. Privire asupra unui album de caricaturi PROFESORI FRAnCEZI LA IAȘI

132

Ilinca BARTHOUIL – Georges Barthouil, comunismul și borșul de fasole

138

Georges BARTHOUIL – Bine te-am regăsit, Românie!

139

Jean-Louis COURRIOL – Anii petrecuți la Iași au fost printre cei mai frumoși din viața mea LUMEA LUI VItCU

141

Dionisie VITCU – Ion Omescu. Un mare actor – cărturar al Teatrului Național PREtEXtE dE dIALOG

145

Magda URSACHE – Sub umbra lui Marx: o întrebare și un răspuns IStORII CARE nI SE ÎntâMPLă

151

Mircea-Cristian GHENGHEA – Dodon ante portas

181

PROIECtUL AnOtIMPULUI 154

Monica SALVAN – Drumul unui proiect

158

De la „Cartea migrațiilor” la expoziția „Cadre de memorie. Obiecte care (ne) vorbesc” Angela BRATSOU (Grecia) Rodica BINDER (Germania) Dinu FLĂMÂND (Franța) Florin BICAN (România / Germania) Gabriel BADEA-PĂUN (Franța) Ovidiu NIMIGEAN (Franța) SCRISOAREA REGăSItă

164

Păstorel către Cezar Petrescu (Corina M. IRIMIȚĂ, Oana MELINTE)

167 FOtOGRAFIA REGăSItă CROnICA dE tEAtRU 168

Călin CIOBOTARI – Radu Afrim și delfinul din măcelărie InVEStIGAțII LInGVIStICE

172

Emina CĂPĂLNĂȘAN – Despre ieri, despre azi și despre dintotdeauna în știința limbii

RAFtUL CU ECOURI 174

Andreea ANDREI – Creangă și personajele sale la Veneția

176

Andreea TACU – Patrimoniu MNLR Iași expus la București și Cluj-Napoca

177

Andrei COCA, Andreea TACU – Pe urmele Descălecatului

179 dESPRE AUtORI

182