MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN SERIA ARHEOLOGIE
7 - 2015
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 6
COLEGIUL DE REDACŢIE Dr. Pavel Mirea, Muzeul Judeţean Teleorman - Redactor şef Dr. Ecaterina Ţânţăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman - Secretar de redacţie Dr. Dr. Dr. Dr. Dr. Dr. Dr. Dr.
Radian R. Andreescu, Muzeul Naţional de Istorie a României Douglass W. Bailey, San Francisco State University Amy Bogaard, Oxford University Adina Boroneanţ, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Sabin Adrian Luca, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Steve Mills, Cardiff University Cristian Schuster, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Laurens Thissen, Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam
Tehnoredactare: Pavel Mirea, Pompilia Zaharia Corectura: Mădălina Dumitru Consultanţi: Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză) Coperta: vas elenistic – kantharos – descoperit la Zimnicea ‘Cetate’, sec. III î.Hr., colecţia Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia
Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori.
Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA, jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email:
[email protected];
[email protected].
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman
ISSN 2065 – 5290
SUMAR
CONTENTS
STUDII ŞI ARTICOLE
STUDIES AND ARTICLES .......................................................................................................
5
Laurens THISSEN Ceramics from an Early Neolithic (Criş I) site in S Romania: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș’
Ceramica dintr-un sit neolitic timpuriu (Criş I) din sudul României: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș’ .........
5
Pavel MIREA Between Everyday and Ritual Use – ‘Small Altars’ or ‘Cult Tables’ from ‘Măgura Buduiasca’, Teleorman County (II): the Developed Neolithic Finds
Între folosinţa cotidiană şi rituală – ‘altăraşe’ sau ‘măsuţe de cult’ de la ‘Măgura Buduiasca’, judeţul Teleorman (II): descoperirile din neoliticul dezvoltat ......................................................................
45
Camelia - Mirela VINTILĂ Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’
Bolintineanu pit-huts discovered at Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ settlement .....................................
59
Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR Suporturile paralelipipedice din eneoliticul timpuriu de la Dunărea de Jos
Early Eneolithic parallel-piped stands in the Lower Danube region ..................................................
67
Adelina DARIE Consideraţii generale privind podoabele de metal din perioada neo-eneolitică din spaţiul de sud-est al României: piesele de cupru
General considerations on the Neo-Eneolithic metal adornments in southeast Romania: the copper objects .......................................................................................................................................
85
Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU Consideraţii privind industria litică de la Șoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ , jud. Hunedoara
Considerations on the lithic industry from Şoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’, Hunedoara county ...............
97
Roxana MUNTEANU, Daniel GARVĂN Câteva date despre o structură neincendiată Cucuteni A-B descoperită la Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia Frumuşica’
Data about a Cucuteni A-B unburned structure discovered at Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia Frumuşica’ .......
117
Alin FRÎNCULEASA, Andrei SOFICARU, Andrei MĂGUREANU, Bianca PREDA, Bogdan CIUPERCĂ, Daniel GARVĂN, Alin ANTON, Cătălin CONSTANTIN Un complex funerar preistoric descoperit la Târgşoru Vechi (jud. Prahova)
A prehistoric burial from Târgşoru Vechi (Prahova County) .............................................................
133
Ion PĂTRAŞCU Ceramica elenistică din aşezarea getică de la Zimnicea
The Hellenistic pottery from Zimnicea Getic settlement ..................................................................
157
Bogdan CIUPERCĂ, Pavel MIREA Topoare de luptă din a doua jumătate a mileniului I din colecţiile Muzeului Judeţean Teleorman
Battle axes dated to the second half of I millennium from the Teleorman County Museum collection ........
167
‘ARHEOLOGIA EXPERIMENTALĂ – METODĂ DE GENERARE ŞI TESTARE A IPOTEZELOR ARHEOLOGICE’, lucrările colocviului desfăşurat la Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, 17 octombrie 2014
‘EXPERIMENTAL ARCHAEOLOGY – METHODS FOR GENERATING AND TESTING ARCHAEOLOGICAL HYPOTHESES’, Proceedings of the Colloquium held at Teleorman County Museum, Alexandria, 17th of October 2014 .........................................................
179
Pavel MIREA Arheologie experimentală la Muzeul Judeţean Teleorman – o evaluare
Experimental Archaeology at Teleorman County Museum – an assessment .....................................
179
Cătălin LAZĂR Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România
Arhaeodrom Project in the context of experimental archaeology in Romania ....................................
193
Diana-Măriuca VORNICU Arheologia experimentală ca bază a metodei traseologice. Studiu de caz: utilizarea străpungătoarelor în preistorie
Experimental archaeology as the basis of the method of use trace studies. A case study: the use of borers in prehistory .....................................................................................................................
201
Ion TORCICĂ Prelucrarea fibrelor vegetale în cadrul reconstituirilor arheologice
Vegetable fibre processing in archaeological reconstructions ..........................................................
219
Ana ILIE, Monica MĂRGĂRIT Valorificarea experimentului ştiinţific din punct de vedere muzeologic. Studiu de caz: atelierul educaţional ‘Podoabele preistorice în lumea modernă’
La valorisation de l’expérimentation scientifique en muséologie. Etude de cas: l’atelier éducatif ‘Les parures préhistoriques dans le monde moderne’ ............................................................................
231
PREZENTARE DE CARTE
BOOK REWIEWS .....................................................................................................................
241
Adrian BĂLĂŞESCU
Arheozoologia neo-eneoliticului de pe Valea Teleormanului, Muzeul Naţional de Istorie a României,
Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare XIV, Editura Mega, Cluj – Napoca, 2014, 214 pagini, 111 figuri, anexă foto (49 fotografii), prefaţă de Dragomir Nicolae POPOVICI, rezumat în limba engleză (Francisc BAJA), ISBN 978-606-543-505-6 (Pavel MIREA) ............................................................................................................................
241
Daniel SPÂNU
Contribuţii arheologice şi iconografice la cercetarea sitului „Cetate” de la Zimnicea, Editura Ordessos,
Piteşti, 2014, 157 pagini, 28 planşe, anexe, prefaţă de Dragoş MĂNDESCU, rezumat în limba engleză (Ioana ZIRRA), ISBN 978-606-8604-04-6 (Vlad V. ZIRRA) ..........................................................................................................................
243
Eugen S. TEODOR
Uriaşul invizibil: Limes Transalutanus. O reevaluare la sud de râul Argeş, Editura Cetatea de Scaun,
Târgovişte, 2013, 263 pagini, 69 figuri, 7 tabele, anexe, ISBN 978-606-537-181-1 (Andrei MĂGUREANU) .................................................................................................................
245
CONSIDERAȚII PRIVIND INDUSTRIA LITICĂ DE LA ŞOIMUŞ ‘LA AVICOLA (FERMA 2)’, JUD. HUNEDOARA
Loredana NIȚĂ * Cristian Eduard ŞTEFAN ** Mădălina DIMACHE *** Tudor HILĂ **** Radu PETCU *****
Abstract: The lithic industry from Şoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ site includes 671 items from the following categories: natural fragments, blanks, secondary debitage products, and retouched items. The studied assemblage informs on the use of several types of raw material, especially local and Balkan flint varieties, schist, sandstone, and extremely rare occurrences of quartzite and chalcedony. During the last debitage stages, the cores were used for producing flakes as well as blades, both types of blanks being equally represented. The important number of cortical and rejuvenation products indicates a local (for the most part) lithic production. Nevertheless, judging by the lack of significant debitage byproducts, the assemblage includes blanks obtained from elsewhere; also, it seems possible that some of the locally obtained blanks were removed from the assemblage (some of the flint or chalcedony blanks). Most of the retouched items fall under the categories of endscrapers and truncated blades. Besides the 671 pieces analysed in this study, another 13 items were chemically analysed to detect possible sources of raw material. Rezumat: Industria litică de la Şoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ include 671 piese ce pot fi încadrate în categoriile fragmentelor naturale, suporturilor, produselor secundare de debitaj şi pieselor retuşate. Eşantionul studiat ilustrează folosirea mai multor tipuri de materii prime, dominate de câteva varietăţi de silex local, silex balcanic, şisturi, gresii şi, foarte rar, cuarţit, calcedonie. În ultimele etape ale producţiei de suporturi, nucleele servesc atât obţinerii de aşchii, cât şi de lame, suporturi cu reprezentare oarecum echilibrată în ansamblul litic. Prezenţa marcată în eşantion a produselor corticale şi de reamenajare indică derularea in situ a unei părţi semnificative a producţiei litice; în eşantion se regăsesc, însă, şi suporturi a căror obţinere nu a lăsat mărturii importante, după cum există posibilitatea ca unele din suporturile obţinute pe loc să fi părăsit eşantionul (în cazul unora din silex sau calcedonie). Majoritatea pieselor retuşate se reduce la piese de tip grattoir şi lame cu troncatură. În afara celor 671 de piese analizate în acest studiu, alte treisprezece piese au fost analizate din punct de vedere al compoziţiei chimice pentru a depista sursele de provenienţă a materiei prime. Keywords: Neolithic; lithic material; technology; typology; use-wear. Cuvinte-cheie: neolitic; material litic; tehnologie; tipologie; urme de uzură. Introducere În perioada 16 august - 16 noiembrie 2011, cu ocazia lucrărilor de construcţie a traseului de autostradă A1 (segmentul Deva-Orăştie), o echipă mixtă formată din arheologi de la Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Muzeul Naţional de Istorie a României a efectuat cercetări arheologice preventive între km. 29+750 - 30+300, pe raza localităţii Şoimuş. Punctul ‘La Avicola (Ferma 2)’ a furnizat o situaţie interesantă, fiind descoperite peste 700 de complexe arheologice (neolitic, epoca bronzului, roman, post-roman şi medieval timpuriu), majoritatea acestora fiind atribuite unei aşezări turdăşene cu două niveluri ocupaţionale: primul dintre ele cu bordeie şi gropi, iar cel de-al doilea cu locuinţe de suprafaţă, gropi şi şanţuri împrejmuitoare (Petcu et al. 2012: 291-2; Ştefan et al. 2013: 49-50; Ştefan 2014: 14-5). _____________
Universitatea ‘Valahia’ din Târgovişte, str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, 130105, Târgovişte;
[email protected]. Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’, str. Henri Coandă, nr. 11, sect. 1, 010667, Bucureşti;
[email protected]. Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, 030026, Bucureşti;
[email protected]. Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Bucureşti, Bd. M. Kogălniceanu, nr. 36-46, sector 5, 0501078, Bucureşti;
[email protected]. Facultatea de Istorie, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, Iaşi, Bd. Carol I, nr. 11, 700506;
[email protected].
Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 7, 2015: 97-116
98
Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU
În această contribuţie ne propunem să analizăm un lot de 671 de piese litice provenind din aceste cercetări arheologice, majoritatea acestora fiind recoltate din gropile aşezării turdăşene. O mică parte din piese au fost găsite în locuinţe de suprafaţă (în nivelurile de distrugere), în bordeie, într-unul din şanţurile împrejmuitoare sau imediat lângă locuinţele de suprafaţă, în acest din urmă caz indicând poate anumite arii de activitate. Piese litice din medii turdăşene au mai fost analizate şi cu alte ocazii. Amintim aici observaţia conform căreia tipul de silex întrebuinţat la confecţionarea lamelor din aşezarea de la Şoimuş este identic cu cel folosit în aşezările de la Zlaşti şi Turdaş (Draşovean şi Rotea 1986: 9, nota 3). La Orăştie ‘Dealul pemilor’ s-a observat o mare varietate a uneltelor din silex, materia primă fiind considerată locală. Aşchiile, nucleele epuizate sau parţial exploatate ar dovedi prelucrarea pe loc a materiei prime, aşa numitul ‘silex de Banat’. Ca unelte au fost determinate gratoarele, lamele şi lamelele, piese componente (cu lustru) şi un topor din silex (Luca 1997: 36). La Turdaş ‘Luncă’ săpăturile mai vechi şi mai noi au scos la iveală peste 5000 de piese din silex, cele mai multe dintre ele cu aspect lamelar, din diverse materii prime: opal, calcedonie sau jasp. Ca tipuri au fost determinate lamele, lamelele şi gratoarele pe lamă, răzuitoarele, ‘cuţitele’ şi vârfurile (von Roska 1941: Taf. III-XXX; Luca 2001: 51). Cu ocazia săpăturilor arheologice de la Deva ‘Tăualaş’ au fost descoperite câteva piese din silex: lame de dimensiuni medii, numeroase aşchii atipice şi un nucleu fragmentar, de dimensiuni reduse. Se pare că uneltele erau lucrate la faţa locului, fiind observate două tipuri de silex: cel predominant, galben verzui, de culoarea nisipului şi unul mai puţin numeros, de aspect opalin (Lazarovici şi Dumitrescu 1985-1986: 10-1). Materialul litic Eşantionul analizat (Tabelul 1, Diagrama 1) este format din 671 piese litice, încadrate în patru mari categorii, care, la rândul lor, includ mai multe tipuri de produse de debitaj: suporturi (lame, lamele, aşchii), produse secundare de debitaj (nuclee, produse corticale şi de reamenajare), piese retuşate/şlefuite (grattoirs, lame şi aşchii retuşate marginal, lame cu troncatură, fragmente de dăltiţe), galeţi/ blocuri/ percutoare. Acestora li se adaugă grupa pieselor indeterminabile, fragmentelor şi spărturilor, dificil de atribuit cu certitudine activităţii antropice. Reprezentativitatea categoriilor de debitaj, în raport cu numărul total de piese (mai puţin fragmentele naturale, piesele indeterminabile şi percutoarele), poate fi exprimată prin constituirea a două mari grupe de piese: prima, aceea a celor mai numeroase, cuprinde categorii reprezentate în eşantion în proporţie mai mare de 15%, respectiv produsele corticale şi de reamenajare (18,10%), aşchiile (28,31%) şi suporturile laminare (31,72%); a doua grupă este formată din categorii de piese cu o reprezentare de sub 10%, mai exact, galeţii, blocurile şi percutoarele (6,98%), nucleele (7,34%) şi piesele retuşate/şlefuite (9,85%). Materiile prime utilizate sunt reprezentate de diferite varietăţi de silex, alături de care apar, în proporţie de mai puţin de 5%, gresie, şist, calcedonie, radiolarit, jasp, cuarţit. Silexul utilizat pare a avea atât provenienţă locală (silexul ocru-închis/gălbui, mat, cu striaţii negre şi textură fină, negru, cenuşiu-gălbui/cenuşiu-negricios, mat, cu textură grosieră), cât şi alogenă (silexul gălbui, mat, cu textură fină şi puncte fosilifere, asemănător tipului balcanic). Alte variaţii coloristice includ nuanţe de ocru-deschis, cenuşiu cu striaţii negre, cenuşiu cu puncte fosilifere, cenuşiu-negricios, olive, gălbuiroşcat, maroniu-gălbui, care, uneori, pot apărea în interiorul aceluiaşi bloc de materie primă. Nucleele abandonate (Planşele I, II şi III) alcătuiesc imaginea unei industrii litice în a cărei realizare s-au folosit intens resursele disponibile şi care poate folosi pentru producţia de suporturi galeţi, blocuri, aşchii groase, sau fragmente naturale. Cu unele excepţii (nuclee globulare masive, a căror utilizare finală este aceea de percutor), piesele prismatice, piramidale sau globulare nu depăşesc 54 mm lungime, 48 mm lăţime şi 36 mm grosime, iar cele mai intens exploatate dintre ele, de regulă, din silex omogen, de bună calitate, pot avea 31 mm lungime, 39 mm lăţime şi 37 mm grosime. Debitajul este, de regulă, turnant sau semiturnant; debitajul frontal pare a fi fost practicat mai mult ca o soluţie de amplasare a suprafeţei de debitaj într-o zonă neafectată de accidente. Suprafeţele de debitaj au un unic plan de lovire în ultima etapă a utilizării nucleului, deşi negativele de desprindere de pe suprafeţele dorsale ale unor aşchii şi lame indică schimbarea orientării debitajului, fie la începutul secvenţei operatorii, fie în faza de plein débitage. Cel mai adesea, negativele ultimelor desprinderi vizibile aparţin aşchiilor şi lamelor réfléchies, uneori lamelelor. Suprafeţele opuse celor de debitaj pot fi corticale (Planşa I.1-3), naturale, accidentate (Planşa II.1), sau pot fi folosite pentru amplasarea unei amenajări de tip néocrête (Planşa II.2a). Nucleelor li se adaugă piese definite drept ‘galeţi testaţi’, mai exact blocuri de materie primă cu suprafaţă corticală reziduală rotunjită, netedă sau accidentată şi cu un număr redus de negative de desprindere vizibile aparţinând aşchiilor (cu sau fără terminaţie distală réfléchie) şi planuri de lovire şi suprafeţe
Consideraţii privind industria litică de la Șoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ , jud. Hunedoara
99
de debitaj fără amplasare preferenţială. În cele mai multe dintre cazuri, planurile de lovire nu prezintă urme de amenajare; accidente naturale şi/sau dimensiunile reduse ale galetului determină abandonul. Categoria produselor corticale include suporturile entame (cu suprafaţă dorsală 100% corticală, inclusiv talonul), sous-entame (50% din suprafaţa dorsală acoperită cu cortex sau întreaga suprafaţă dorsală acoperită cu cortex, mai puţin talonul) şi corticale (cortexul acoperă mai puţin de 50% din suprafaţa dorsală). Acest tip de produse este foarte bine evidenţiat în eşantion, atât de aşchii, cât şi de lame şi izolat, de o lamelă, toate prezentând cortex rulat, neted sau accidentat. În ceea ce priveşte dimensiunile lor, suporturile complete de tip entame sunt dominate de aşchii scurte (28-33 mm lungime) şi late; de asemenea, cele de tip sous-entame aparţin majoritar categoriei aşchiilor late şi ceva mai lungi (40-49 mm), printre care se regăsesc şi exemplare de 64-75 mm lungime. Cea mai semnificativă varietate dimensională apare în cazul aşchiilor complete corticale, cu lungimi de 31-35 mm/ 50-59 mm/ 61-67 mm şi lăţimi de 31-44 mm, chiar şi 68 mm. Pe de o parte, lipsa de uniformitate a valorilor lungimii şi lăţimii poate fi pusă în legătură cu exploatarea galeţilor şi blocurilor de materie primă de diverse dimensiuni, foarte probabil, având în vedere aspectul rulat al cortexului rezidual, provenind din pietrişuri transportate de apă; pe de altă parte, numărul mic de lame şi lamele din interiorul acestei categorii de produse poate indica faptul că, în cele mai multe din cazuri, iniţierea producţiei laminare avea loc după înlăturarea aproape completă a suprafeţei corticale de pe blocul de materie primă, indiferent de tipul şi omogenitatea acesteia. Produsele de reamenajare ale convexităţilor suprafeţelor de debitaj şi planurilor de lovire sunt mult mai puţin numeroase decât cele corticale - nu este exclus ca, în aria de cercetare din care provine eşantionul, să se fi desfăşurat cu precădere activităţi legate de primele etape ale secvenţei operatorii. În două din cazuri, produsele de tip sous-crête provin de pe suprafeţe de debitaj mai lungi de 70 mm, iar în cazul aşchiilor de refacere, lungimea acestora variază între 50 şi 60 mm. Aşchiile de tip tablette de ravivage sunt mult mai puţin numeroase decât ar fi fost de aşteptat, raportat la numărul ridicat de nuclee şi galeţi testaţi; mărimea nucleelor la momentul abandonului se reflectă şi în dimensiunile acestor produse de întreţinere (30-65 mm lungime, 35-52 mm lăţime), indiferent că este vorba de tablettes primare sau secundare. Suporturile laminare (Planşa IV) sunt dominate de lame fragmentate, în special proximale şi meziale, afectate de fracturi perpendiculare pe planul piesei. Cele complete şi proximale au taloane netede, în câteva cazuri liniare, diedre, sau faţetate. Mai puţin de jumătate din exemplare prezintă stigmate de percuţie dură pe bulbul de percuţie. Secţiunea transversală trapezoidală este doar cu puţin mai frecventă decât cea triunghiulară, atât pentru suporturile retuşate, cât şi pentru cele neretuşate; aceeaşi observaţie este valabilă şi în cazul profilului rectiliniu, comparativ cu profilul concav. Astfel, din punct de vedere al cestor două criterii, selecţia suporturilor modificate prin retuşă se operează în interiorul grupurilor majoritare. Profilul torse apare foarte rar şi nu poate fi considerat o opţiune în producţia de suporturi laminare, mai degrabă un accident. Valorile lăţimii lamelelor şi lamelor se situează cu precădere în intervalul 8-11 mm, respectiv 12-19 mm. În cazul suporturilor laminare complete, nu au fost înregistrate valori ale lungimii celor neretuşate din intervalul 20-30 mm şi doar în câteva cazuri izolate din intervalul 30-40 mm sau 40-50 mm; în schimb, în aceste intervale de valori pot fi incluse majoritatea pieselor retuşate complete, probabil ca efect al reducerii dimensiunilor prin reciclare sau reamenajare. Suporturile laminare neretuşate complete au lungimi de 50-57 mm, izolat 65 mm, 79 mm, sau chiar 80 mm. Ca şi în cazul valorilor lăţimii, acelea ale lungimii definesc o producţie laminară de dimensiuni medii spre reduse, destul de omogenă. Aşchiile complete, pe de altă parte, nu trădează aceeaşi omogenitate, atingând 30-36 mm/40-45 mm lungime şi 22-28 mm/ 30-36 mm sau 43-47 mm lăţime. Accidentul de debitaj de tip outrepassage caracterizează o parte din terminaţiile distale ale lamelor. Suporturile modificate/ retuşate (Planşa V) nu oferă o varietate tipologică notabilă. Cele mai frecvente sunt piesele de tip grattoir, urmate de lamele cu troncatură şi lamele sau aşchiile retuşate. Cu titlul de excepţie, menţionăm o lamă cu encoche. Tipurile de unelte descrise sunt realizate atât pe lame şi lamele, cât şi pe aşchii, de dimensiuni medii, apropiate celor deja menţionate pentru suporturile neretuşate. Pe cele mai multe dintre piesele de tip grattoir se pot observa tentative de refacere ale frontului activ, uneori având ca rezultat descentrarea acestuia. Într-unul din cazuri, reamenajarea frontului este însoţită de instalarea unei a doua suprafeţe de acest fel în extremitatea proximală, rezultând un grattoir dublu. Despre lamele şi aşchiile cu troncatură se poate spune că reprezintă, majoritar, suporturi reciclate, ale căror extremităţi fracturate au fost retuşate direct sau, mai rar indirect, pentru a crea o troncatură dreaptă sau oblică, uneori dublă. Alături de piesele retuşate, putem include în grupa uneltelor şi lame, lamele sau aşchii fără modificări de tipul retuşelor prezente pe extremităţi sau pe laturile lungi; în schimb, acestea prezintă
100
Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU
urme de utilizare macroscopice, respectiv desprinderi neregulate şi lustru. Desprinderile neregulate afectează peste 20% din suporturi şi unelte, poziţionându-se pe una din laturile lungi, nemodificate. Lustrul macroscopic marchează o prezenţă mai discretă, observată pe linia marginală a suprafeţelor dorsale sau ventrale ale aşchiilor şi lamelor, sau acoperind linia retuşelor câtorva lame. Concluzii Din punct de vedere al contextelor în care au fost descoperite piesele, proporţia cea mai ridicată revine gropilor (35,76%), urmată de aceea a nivelului ocupaţional exterior (23,84%) şi a locuinţelor adâncite (14,30%), în timp ce toate celelalte tipuri de contexte (şanţuri, locuinţe de suprafaţă, cuptor, palisadă) au oferit mai puţin de 10% din piesele litice descoperite. Acelaşi tipar al reprezentativităţii numărului total de piese din cadrul complexelor se aplică şi categoriilor de produse de debitaj, în sensul că niciuna dintre acestea nu particularizează cantitativ un context depoziţional aparte. Un aspect de menţionat în această privinţă ar fi absenţa completă a nucleelor din locuinţele de suprafaţă şi proporţia lor scăzută în cazul locuinţelor adâncite. Acesta este, însă, singurul punct comun dintre cele două tipuri de locuinţe, pentru că inventarul litic descoperit în cele adâncite este cu mult mai numeros şi mai variat. În diversitatea materiilor prime folosite se reflectă oscilaţii de omogenitate şi pretabilitate la debitaj, uneori întâlnite în interiorul aceluiaşi bloc de silex; versatilitatea tehnicilor de debitaj folosite, oscilând între percuţia directă, dură, posibil percuţia directă cu percutor moale şi percuţia prin presiune, par să fi fost determinate de aceste oscilaţii. Mai mult, este posibil ca desprinderile finalizate în accidente de debitaj de pe unele din nucleele epuizate să reprezinte etape de învăţare a debitajului litic. La o privire generală, din producţia de suporturi, aşa cum apare aceasta în eşantion, par să lipsească anumite categorii de piese. Spre exemplu, alături de nucleul epuizat şi cele câteva aşchii din calcedonie apar doar două lamele şi nicio lamă; negativele de desprindere lamelare, cu margini paralele de pe suprafeţe ce sugerează folosirea debitajului prin presiune nu îşi găsesc corespondent în suporturi lungi şi înguste, cu nervuri dorsale paralele şi bulb difuz; o lamelă completă de tip chute de burin reprezintă o apariţie izolată, fără ca spectrul tipologic să includă piesa de tip burin din care provenea. Nu este exclus ca toate aceste piese lipsă să se regăsească într-o zonă adiacentă celei cercetate, sau ca în şi din sit să existe aport, respectiv îndepărtare de material litic. Contex
Categorii de piese Nuclee Produse corticale/de (re)amenajare 17 38/7
Aşchii/ suporturi laminare 59/45
Piese retuşate/ şlefuite 16/4
Galeţi & blocuri/ percutoare 10/5
Fragmente & spărturi
Nivel ocupaţional exterior Locuinţe adâncite Şanţuri
13
27/4
27/22
10/1
9/6
41
2
10/2
25/31
5/-
4/2
15
3
5/1
9/9
2/-
2/-
-
Locuinţe de suprafaţă Palisadă
-
3/2
9/7
1/-
-
3
1
2/-
-
-
-
1
Cuptor
-
-
1/-
-
-
-
Passim
5
-
28/63
16/-
1/-
1
Total
41
85/16
158/177
50/5
26/13
100
Gropi
Tabel 1.
Structura şi contextualizarea eşantionului litic.
Structure and context of the lithic assemblage.
39
Consideraţii privind industria litică de la Șoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ , jud. Hunedoara
101
120 100
Suporturi
80
Produse secundare de debitaj Piese retușate/șlefuite
60 40 20 0 gropi
nivel exterior
locuințe adancite
șanț
locuințe palisadă suprafață Diagrama 1
cuptor
Materia primă Materia primă din care sunt constituite artefactele este variată, formată în special din silicolite (silexuri şi jaspuri având diverse caracteristici morfologice), cu un procent scăzut de cuarţit, gresie silicioasă sau argilit. Silicolite cu caracteristici morfologice variate se găsesc în mai multe puncte pe o rază de aproximativ 20 km în jurul aşezării, atât la sud de râul Mureş, în zona Munţilor Poiana Ruscă, unde se găsesc în depozite geologice secundare în zona localităţilor Herepeia-Chergheş-Cârjiţi (la est de satul Chergheş a fost observată şi o concentrare de aşchii şi resturi de debitaj, ceea ce ar putea indica o prelucrare primară a materiei prime - vezi Barbu 2007-2008: 52) şi pe cursul mijlociu şi inferior al pârâului Valea Roatei (Barbu 2007-2008: 49-52), cât şi la nord de Mureş, în zona munţilor Trascău, unde apar concreţiuni silicioase în calcare în zona localităţilor Băiţa-Crăciuneşti (Cârciumaru et al. 2007: 20). Jaspul de colare roşiatică poate să provină atât din Munţii Trascău, cât şi din Munţii Metaliferi (cf. Crandell 2008) sau din Munţii Poiana Ruscă-zona Herpaia-Valea Roatei (Barbu 2007-2008: 51-2), caracteristicile morfologice ale acestor tipuri fiind aproximativ similare. Doar analiza descriptivă a caracteristicilor macroscopice ale silicolitelor (aspect, culoare, fracturare, transparenţă, prezenţa incluziunilor etc.) este insuficientă pentru a determina provenienţa materiei prime (Hoard et al. 1993: 708; Malyk-Selivanova et al. 1998: 673), caracteristici morfologice (precum culoarea) putându-se schimba în interiorul aceluiaşi depozit. Nici simpla microscopie nu rezolvă de obicei problema identificării surselor de materie primă, în afara situaţiilor când silicolitele conţin incluziuni distinctive mari (peste 500 microni) (Malyk-Selivanova et al. 1998: 676). Pentru diferenţierea grupurilor de silicolite şi pentru identificarea depozitelor-sursă este necesară caracterizarea chimică a acestora, orice artefact fiind identic din punct de vedere petrografic şi geochimic cu materia primă din care este făcut, iar fiecare sursă de materie primă are unele caracteristici unice din punct de vedere geo-chimic (Malyk-Selivanova et al. 1998: 677). Rocile sunt compuse din elemente majore, ce reprezintă peste 2% din mostră, elemente minore (între 2% şi 0,1%) şi elemente-urmă (mai puţin de 0,1%) (Andrefsky 2005: 43). Întrucât din punct de vedere chimic silicolitele au o compoziţie ce poate să conţină până la 99% SiO2 (Luedke 1992), pentru diferenţiere este necesară compararea elementelor-urmă. În încercarea de a afla compoziţia chimică a materiei prime din care provin un număr de artefacte (din păcate, din motive obiective, este vorba de un grup mic de artefacte analizate - vezi Tabelul 7) s-a folosit spectometria de fluorescenţă de raze x. Analizele au fost efectuate în laboratorul Universităţii Alberta. A fost utilizat un spectometru de fluorescenţă de raze x Bruker AXS Tracer III-SD portabil. Acesta a fost folosit pentru a se determina compoziţia chimică a tuturor materialelor litice analizate. Toate artefactele au fost analizate de trei ori în puncte diferite pentru a ţine cont de variabilitatea internă. S-a ţinut cont de următoarele condiţii de funcţionare: tubul de raze X stabilit la
102
Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU
40 keV şi 30μA pentru 300 de secunde. Filtrul verde Bruker AXS (0.3047 mm aluminiu, 0.0254 mm titan, 0.1523 mm cupru), a fost plasat în faţa traiectoriei razelor X pentru a ajuta la concentrarea energiei razelor X pentru a detecta elementele urmă. Au fost analizate folosind aceleaşi setări XRF probele de referinţă de la Institutul naţional pentru standarde şi tehnologii - Canada (NIST) NIST278 (obsidian) şi NIST2710a (sol din Montana). Pentru o cât mai bună precizie a XRF, toate probele au fost iradiate 180 secunde. Elementele Mn, Fe, Zn, Ga, Rb, Sr, Y, Zr, şi Nb au fost cuantificate pentru toate eşantioanele folosind razele x Kα ale lor, în timp ce Th a fost determinat folosind emisia Lα (Speakman 2012). Această calibrare a fost concepută de cercetătorii de la reactorul de cercetare al Universităţii Missouri (MURR), aceştia utilizând 40 de probe de obsidian analizate în prealabil prin NAA şi LA-ICP-MS (Speakman 2012). Deşi această calibrare a fost concepută iniţial pentru analiza obsidianului s-a demonstrat ulterior eficacitatea acesteia în furnizarea cuantificării adecvate de elemente-urmă şi în alte analize, precum cele ale solurilor (Neff et al. 2013). Prin urmare, utilizarea acestei calibrări pentru determinarea elementelor-urmă din silicolite este considerată a fi acceptabilă. Standarde de referinţă Reanalizarea standardelor de referinţă NIST 278 (obsidian) şi 2710a (sol din Montana) de-a lungul caracterizării probelor demonstrează un grad înalt de precizie pentru elementele observate. Acest lucru este demonstrat de deviaţiile standard relativ scăzute pentru elementele examinate în fiecare dintre probe NIST (vezi Tabelele 1-4). Cu toate acestea, aceste rezultate nu oferă date cu privire la exactitatea dispozitivului PXRF. De aceea, comparaţii cu valorile recomandate pentru probele NIST 278 şi 2710a au fost realizate cu ajutorul unui procent relativ de comparaţie procentuală a diferenţei (RPD). RPD este calculat prin următoarea formulă (Billets 2006: 26):
unde Lm = măsurătoarea din laborator Pm = măsurători portabile Dacă măsurătoarea portabilă (Pm) are o valoare mai mare decât măsurătoarea din laborator (Lm), atunci PRD se calculează după cum urmează:
Precizia este cuantificată prin procentul relativ de diferenţă prin valorile excelent (PRD sub 10%), bun (PRD intre 10 % si 25%), satisfăcător (PRD între 25% şi 50%) şi slab (PRD mai mare de 50%) (Billets 2006: 26). Având în vedere limitele analizelor PXRF, se consideră că toate valorile cu concentraţia elementelor ppm care au un indice al PRD intre 0% si 25% sunt acceptabile şi pot fi folosite în scopul acestui studiu. Rezultatele comparaţiilor RPD dintre valorile recomandate pentru probele NIST 278 şi 2710a şi valorile înregistrate în acest studiu arată o concordanţă de la excelentă la bună pentru elementeleurmă un rubidiu (Rb), stronţiu (Sr) şi zirconiu (Zr) (RPD
