ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane / ASTRA in Iaşi. Contemporary Coordinates

Mircea-Cristian Ghenghea ● Iulian Pruteanu-Isăcescu (editori)

ASTRA ŞI ROMÂNII Memorie istorică şi realităţi contemporane

EDITURA UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI 2015

Cuprins Cuvânt înainte (Editorii) ......................................................................................... 7 ASTRA în perioada guvernării liberale (Simion Retegan) .................................................................................................... 9 Mitropolitul Andrei Şaguna şi Asociaţiunea (Pamfil Matei) ........................................................................................................ 31 „Expansiunea” ASTREI în Bucovina. Cazul Constantin Hurmuzachi (Liviu Papuc).......................................................................................................... 41 Prosopografia membrilor ASTREI – o necesitate istoriografică şi un atelier de cercetare (Vlad Popovici) ...................................................................................................... 51 Bibliotecile poporale şi crezul ASTREI: Cartea este una dintre cele mai mari puteri ale lumii (Ion Onuc Nemeş) ............................................................................................... 65 C. Stere şi ASTRA (Victor Durnea) ..................................................................................................... 99 ASTRA şi promovarea învăţământului românesc în perioada interbelică (Dragoş-Ştefan Petrescu) ................................................................................. 113 O cronică a vieţii astriste din Basarabia (Căminul Cultural ASTRA din Copăceni, jud. Bălţi) (Maria Danilov) ................................................................................................... 131 ASTRA pe frontul de est (1925-1935) (Iulian Pruteanu-Isăcescu) .............................................................................. 149 ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane (Mircea-Cristian Ghenghea)............................................................................ 163 Autorii ..................................................................................................................... 171

ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane M I R C E A -C R I S T I A N G H E N G H E A 

A vorbi despre trecutul Asociaţiunii înseamnă a vorbi despre una din cele mai luminoase pagini de istorie românească din timpurile moderne şi contemporane. Apărută în anul 1861, în leagănul transilvan al Sibiului, ajunsă, în anul următor, după Adunarea generală de la Braşov, o structură de mai largă respiraţie românească, Asociaţiunea s-a impus, treptat, în inimile şi în minţile celor care au înţeles ori au intuit beneficiile uriaşe pe care le putea aduce cauzei naţionale în Transilvania şi, după 1918, în întregul spaţiu românesc. Trecerea firească de la palierul regional la cel naţional a fost în permanenţă corelată cu o deosebită grijă pentru cultivarea şi promovarea spiritului şi a valorilor tradiţionale româneşti, fapt ce i-a permis ASTREI să adune, sub cupola sa generoasă, numeroase personalităţi ştiinţifice şi culturale ale neamului nostru. Anul 1918 a constituit un moment aparte pentru Asociaţiune, nu doar datorită înfăptuirii Marii Uniri, ci şi pentru că a reprezentat dispariţia graniţelor politice dintre fostul Regat al României şi teritoriile româneşti din răposatul Imperiu Austro-Ungar. Constituit în urmă cu două decenii, în data de 18 noiembrie 1994, în cadrul oferit de fosta reşedinţă princiară a lui Alexandru Ioan Cuza (actualmente, Muzeul Unirii), Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” este parte integrantă din această frumoasă întreprindere apărută şi dezvoltată pe meleaguri transilvane, ale cărei idealuri a înţeles să le continue şi să le promoveze fără preget, indiferent de realităţile şi de dificultăţile politico-economice ale vremurilor actuale. Despărţământul ieşean al Asociaţiunii a fost înfiinţat în data de 18 noiembrie 1994, în imediata revitalizare a ASTREI basarabene (produsă la 17 noiembrie acelaşi an). Dimensiunea naţională ce poate fi regăsită în aproape toate programele 

Cercet.dr., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Cercetare al Facultăţii de Istorie.

163

Mircea-Cristian Ghenghea

şi activităţile desfăşurate de şi în mediul astrist ieşean în cei 20 de ani trecuţi de la apariţie justifică pe deplin scopurile asumate, de la bun început, de astriştii ieşeni, putând fi observată, astfel, o remarcabilă continuitate inclusiv în zilele noastre. O mică precizare despre începuturile ieşene ale ASTREI Până în urmă cu relativ puţină vreme, autorul acestor rânduri considera că, în teritoriul dintre Carpaţi şi Prut (şi cu atât mai mult în zona Iaşilor), nu a existat vreo structură astristă până în noiembrie 1994. De altfel, nici un indiciu în acest sens nu poate fi regăsit la nivelul literaturii de specialitate mai des utilizate de către cercetătorii fenomenului astrist. Cu toate acestea, am identificat de curând, inclusiv datorită semnalărilor colegului Iulian Pruteanu-Isăcescu, câteva informaţii care indică înfiinţarea, în perioada interbelică (mai exact în anul 1920), chiar a unor despărţăminte, în zona Panciu (din fostul judeţ Putna) şi la Iaşi1. E destul de dificil de spus dacă respectivele despărţăminte au avut şi activitate, cu atât mai mult cu cât, după doar doi ani (în 1922), în paginile publicaţiei Asociaţiunii, revista „Transilvania”, putem găsi următorul pasaj: „Societatea academică «Avram Iancu» dela Universitatea din Iaşi întreabă dacă se pot organiza despărţăminte sau agenturi ale Asociaţiunii noastre şi în vechiul regat? Răspunsul definitiv îl va da adunarea generală”2. Cu siguranţă că, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, se va proceda la o reevaluare atentă şi, din câte se pare, absolut necesară, a anumitor aspecte şi perioade din trecutul Asociaţiunii, fiindcă simpla depistare a unor date de această natură poate avea un anumit impact, de exemplu, în ceea ce priveşte apariţia structurilor astriste la răsărit de Carpaţi. Devansând cu aproximativ patru ani primele structuri cunoscute ale Asociaţiunii de pe meleagurile moldoveneşti (Despărţământul din cadrul Regimentului 35 Infanterie „Matei Basarab” şi Despărţământul din Cetatea Albă), respectivele G. Preda, Activitatea „Astrei” în 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, 1944, p. 144: „Este de remarcat faptul că un grup de intelectuali din Panciu (jud. Putna) şi Iaşi se organizează în despărţăminte, cerând să fie încorporaţi la Astra”. 2 De la „Asociaţiune”, în „Transilvania”, anul LIII, nr. 11-12, Sibiu, Nov. – Dec. 1922, p. 751. 1

164

ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane

informaţii aruncă o lumină nouă asupra istoricului ieşean al ASTREI, care va trebui să se afle, din nou, în atenţia celor care se preocupă de studierea acestuia. Rolul Despărţământului ieşean în peisajul astrist actual Orizontul celor douăzeci de ani de existenţă a Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi ţine de ceea ce specialiştii în istorie numesc istorie recentă. De aceea, nu este şi nu poate fi uşor formulată o opinie pe deplin echidistantă şi obiectivă cu privire la diverse aspecte caracteristice ASTREI ieşene. Cu toate acestea, o evaluare de ansamblu a impactului pe care l-au avut, până acum, numeroasele programe şi activităţi derulate sub egida despărţământului ieşean este posibilă şi chiar de dorit, cu atât mai mult cu cât cei mai mulţi dintre cei implicaţi în acţiunile respective, prin informaţiile foarte utile oferite, pot îmbogăţi şi întregi evaluarea de ansamblu menţionată anterior. Programele derulate în cadrul ieşean al ASTREI sunt foarte bine cunoscute celor din mediul astrist: itinerarul folcloric Se-ntâlneşte dor cu dor, Denii eminesciene, Tabăra de cultură şi civilizaţie „Acasă la noi”, Rază de bucurie, Şcoala europeană de vară ASTRA, Concursul internaţional de fizică „Ştefan Procopiu”, Concursul internaţional de arte plastice „N.N. Tonitza” ş.a., la care trebuie neapărat să adăugăm numeroasele donaţii de carte românească în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Macedonia3. Ne mulţumim să spunem că un bilanţ fie şi sumar arată că, în cadrul acestora, au participat mii de oameni, de români, dar şi alte etnii, din România, din statele vecine, precum şi din Germania, Franţa, Statele Unite ale Americii, Israel, Austria etc. Îmbinarea fericită a componentei populare şi de popularizare cu segmentul ştiinţific a prilejuit mai buna cunoaştere şi înţelegere, la nivelul mediilor academice şi universitare, a situaţiilor şi a problemelor caracteristice comunităţilor româneşti din diferite state europene, fapt concretizat inclusiv prin seria volumelor apărute în urma diverselor manifestări de interes naţional şi internaţional. Totodată, prin deplasările numeroase, efectuate cu diferite prilejuri, în comunităţi româneşti din jurul României, prin participarea la manifestări ştiinţifice şi culturale, membrii despărţământului ieşean au stabilit Pentru toate acestea, vezi Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, O istorie vie. Cartea Astrei ieşene, Iaşi, 2013, p. 27-96. 3

165

Mircea-Cristian Ghenghea

legături utile în plan ştiinţific şi cultural cu diverse organizaţii neguvernamentale şi cu instituţii din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Macedonia4. Un aspect foarte important pentru înţelegerea rostului de a fi al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” este reprezentat de întemeierea de cercuri şi despărţăminte ASTRA în România şi în afara graniţelor. Astfel, contribuţia membrilor ieşeni a fost decisivă în apariţia a două despărţăminte din România, 12 în Republica Moldova, trei în Ucraina şi şase în Serbia5, precum şi în constituirea a cel puţin 11 cercuri în România, 16 în Republica Moldova şi unul în Ucraina6. Despărţământul ieşean s-a implicat şi în realizarea şi dezvelirea unor busturi şi plăci comemorative, în organizarea unor biblioteci în cadrul unor despărţăminte din Republica Moldova, precum şi în constituirea unui Muzeu ASTRA, în comuna Miroslava din judeţul Iaşi7. Latura ştiinţifică a activităţii cuprinde, în primul rând, şirul de simpozioane organizate începând din anul 2001 încoace8, la care au participat numeroşi Printre cele mai fructuoase s-au dovedit a fi legăturile stabilite cu Asociaţia de Prietenie Ungaro-Română din Kaposvár / Kaposvári Magyar-Román Baráti Társaság (Ungaria), Societatea „Limba noastră cea română” din Chişinău (Republica Moldova), Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin etc. 5 Vezi Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, op.cit, p. 69-70. 6 Ibidem. 7 Un rol determinant în această privinţă a avut prim-vicepreşedintele Despărţământului ieşean, prof. Dumitru Bunea. 8 De foarte mare efect şi utilitate au fost simpozioanele derulate, în perioada 2001-2013, sub egida Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi (din 2006, aflate sub genericul Românii din afara graniţelor ţării): Republica Moldova – în căutarea identităţii, Iaşi, 8-11 octombrie 2001; Identitatea limbii române în perspectiva globalizării, Iaşi, 17-18 mai 2002; Limba şi literatura română în spaţiul etno-cultural daco-românesc şi în diaspora, Iaşi, 15-18 mai 2003; Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene, Iaşi, 1-2 octombrie 2004; Aspecte ale vieţii spirituale în Europa de sud-est din preistorie până în perioada medievală, Iaşi, 17-20 octombrie 2004; Contacte etnice şi schimburi culturale la nordul şi vestul Mării Negre de la colonizarea greacă până în zilele noastre, Iaşi, 12-17 iunie 2005; Limba şi literatura română. Regional – naţional – european, Iaşi – Chişinău, 23-27 noiembrie 2005; Românii din afara graniţelor ţării. Evoluţie istorică şi situaţie prezentă în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Iaşi – Chişinău, 8-12 noiembrie 2006; Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european, Iaşi – Cahul – Chişinău, 1-4 noiembrie 2007; Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi – Chişinău: legături istorice – 4

166

ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane

specialişti din diverse domenii socio-umane şi în care au fost implicate diverse instituţii de cercetare şi de învăţământ superior şi organizaţii neguvernamentale din ţară şi din afara graniţelor. Amintim aici doar câteva: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; Academia Română – Filiala Iaşi; Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iaşi; Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi; Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău; Universitatea „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Asociaţia de Prietenie Ungaro-Română din Kaposvár, Ungaria; Societatea Scriitorilor şi Artiştilor din Macedonia şi Liga Aromânilor din Macedonia; Societatea „Limba noastră cea română” din Chişinău etc. În această privinţă, demn de menţionat este şi faptul că, după fiecare din simpozioanele derulate sub egida despărţământului ieşean au fost editate volumele aferente, în care au fost cuprinse majoritatea lucrărilor prezentate şi alte contribuţii interesante9. De 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Iaşi – Chişinău, 8-12 aprilie 2008; Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naţionale, Iaşi, 20-22 noiembrie 2009; Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate, Iaşi – Chişinău, 11-14 noiembrie 2010; Românii din afara graniţelor ţării. România – Moldova – Ucraina – împreună spre Europa, Iaşi – Cahul – Ismail – Odesa, 9-14 noiembrie 2011; Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi – Cernăuţi: legături istorice, Iaşi – Cernăuţi – Herţa – Edineţ – Soroca, 7-11 noiembrie 2012; românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene, Iaşi – Alba Iulia – Bor – Vidin, 15-20 octombrie 2013. 9 Basarabia. Dilemele identităţii. Volum editat de Flavius Solomon şi Alexandru Zub, în colaborare cu Sorin D. Ivănescu şi Bogdan Schipor, Iaşi, 2001; Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării. Volum îngrijit de Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu, Iaşi, 2002; Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora. Volum îngrijit de Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu. Prefaţă de Dan Mănucă, Iaşi, 2003; Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene. Volum îngrijit de Dan Mănucă, Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu, Iaşi, 2004; Aspects of Spiritual Life in South East Europe from Prehistory to the Middle Ages. Edited by Victor Cojocaru & Victor Spinei, Iaşi, 2004; Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of he Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest. Edited by Victor Cojocaru, Iaşi, 2005; Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of he Black Sea from Ottoman Conquest to the Present. Edited by Flavius Solomon & Alexandru Zub in cooperation with Marius Chelcu, Iaşi, 2005; Limba şi literatura română. Regional – Naţional – Universal. Redactori de carte: Luminiţa Botoşineanu şi Vicor Durnea, Iaşi, 2006; Românii din afara graniţelor ţării. Evoluţie istorică şi situaţie prezentă în contextul integrării României în Uniunea Europeană. Volum coordonat de Mircea-Cristian Ghenghea şi Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2006; Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european. Volum editat de Iulian Pruteanu-Isăcescu şi Mircea-Cristian Ghenghea. Prefaţă

167

Mircea-Cristian Ghenghea

asemenea, nu au fost neglijate colaborările cu diverse instituţii culturale şi administrative din România, în primul rând la nivel ieşean, dar şi la nivel naţional, precum şi cu structurile specializate ale statului român, care au oferit o binevenită (deşi adesea sincopată) susţinere financiară10. Toate aceste chestiuni enunţate până acum evidenţiază rolul de liant, de punte de legătură pe care Despărţământul ieşean l-a avut şi încă îl are: între românii basarabeni, nord-bucovineni şi cei din România, Serbia ori Bulgaria; între mediile academice şi universitare din România şi cele din Republica Moldova; între aceste medii ştiinţifice şi acea componentă mai degrabă populară şi de popularizare, amintită deja, a multora din programele şi activităţile desfăşurate; şi, nu în ultimul rând, între Asociaţiune şi români în general. Despre ASTRA ieşeană: reacţii şi ecouri în mass-media. Foarte scurtă privire retrospectivă Activitatea desfăşurată de despărţământul „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi în cei 20 de ani de existenţă poate fi parţial reconstituită prin intermediul de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Gheorghe Zbuchea, Iaşi, 2007; Românii din afara graniţelor ţării. 90 de ani de la întregirea Regatului României. Volum coordonat de Iulian Pruteanu-Isăcescu şi Irina Ioniţă. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Cu un Preambul de Academician Mihai Cimpoi, Iaşi, 2008; Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi – Chişinău: legături istorice. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Vasile Bozga, Iaşi, 2008; Mircea-Cristian Ghenghea (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naţionale, Iaşi, 2009; Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate. Cu o scrisoare de peste Prut de Claudia Partole, Iaşi, 2010; Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. România – Moldova – Ucraina – împreună spre Europa. Cuvânt înainte de Academician Alexandru Zub, Iaşi, 2011; Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi – Cernăuţi: legături istorice. Întâmpinare de Academician Alexandru Zub, Iaşi, 2012; Românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene. Iaşi – Alba Iulia – Bor – Vidin. Coordonator: dr. Liviu Papuc, Iaşi, 2014. 10 Guvernul României – Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (denumire actuală: Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni), Primăria Municipiului Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi, Muzeul Literaturii Române, Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi, Consiliul Judeţean Alba etc.

168

ASTRA la Iaşi. Coordonate contemporane

diverselor articole şi relatări din presa scrisă, al reportajelor de radio şi televiziune. Indispensabile oricui doreşte să îşi facă o idee despre fenomenul astrist de la Iaşi, respectivele mărturii au rolul lor în mai buna înţelegere a dimensiunii culturale şi naţionale pe care despărţământul ieşean a promovat-o atât în România, cât şi în Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Macedonia şi Albania. În ceea ce priveşte presa din plan local, ieşeană, s-a trecut de la reacţiile mai degrabă reticente şi chiar negative, ivite în primii de existenţă a ASTREI la Iaşi, la o manieră în esenţă apreciativă, de acceptare şi de înţelegere a efectelor pozitive apărute ca urmare a programelor şi manifestărilor derulate. S-a reliefat, în destule rânduri, faptul că, de pe urma unor asemenea activităţi au beneficiat numeroşi români trăitori în regiuni româneşti înstrăinate de vitregia istoriei. În diverse ocazii, jurnalişti, reporteri şi realizatori de emisiuni de radio şi de televiziune din Iaşi, Bucureşti, Craiova, Cluj etc. au însoţit delegaţiile ieşene care au efectuat deplasări în statele vecine, spre a vedea şi a înţelege atât situaţia exactă a comunităţilor româneşti, cât şi modul în care astriştii ieşeni stabileau şi reuşeau să menţină diferite contacte în zone în care până şi organismelor abilitate de la Bucureşti le era dificil să pătrundă. Din acest punct de vedere, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” a avut / are relaţii de colaborare cu instituţii precum Radio Iaşi, Televiziunea Română, cu periodice precum „Flacăra Iaşului”, „Evenimentul” din Iaşi, „Ziarul de Iaşi”, „Astra blăjeană”, „Foaia poporului”, „Graiul Maramureşului”, „Literatura şi arta”, „Gazeta de Herţa” etc. Concluzii În ciuda atitudinilor reticente şi chiar inamicale, existente mai ales în anii de început ai ASTREI ieşene (cu unele reminiscenţe inclusiv în zilele noastre), în ciuda unor catalogări neconforme realităţilor, ce trimit cu gândul mai degrabă la perimetrul unor acţiuni şi iniţiative de natură ultranaţionalistă şi eminamente propagandistică decât la perspectiva cultural-ştiinţifică şi naţională promovată cu onestitate şi perseverenţă de astriştii ieşeni, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” s-a impus ca un real punct de reper pentru istoria contemporană a Asociaţiunii. Rezultate în primul rând din necunoaşterea adecvată a situaţiei, dintr-o ignoranţă crasă (recognoscibilă 169

Mircea-Cristian Ghenghea

inclusiv la nivelul mediilor academice şi universitare!) sau, pur şi simplu, din invidie, respectivele atitudini şi catalogări nu pot fi şi nici nu trebuie considerate ca având vreun temei real. Faptele vorbesc aproape de la sine. La capătul a douăzeci de ani de existenţă, Despărţământul ieşean şi Preşedintele acestuia, Prof. Areta Moşu, au toate motivele să considere că misiunea pe care şi-au asumat-o la întemeiere, în spiritul frumoasei şi vechii tradiţii astriste, a fost îndeplinită fără preget, ASTRA demonstrând, inclusiv prin structura sa ieşeană, faptul că nu uită, în nici un moment, cauza grea, dar nobilă, a românismului.

170