02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit…
Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF
ACASA
ACTUALITATE
ECONOMIE
INTERNATIONAL
DOSAR
Autori
Arhiva
DEZBATERI GDS Teme esentiale
INTERVIU
OPINII
✔ Tragedia #Colectiv
CULTURA
✔ Atentate Paris
Răfuiala Săftoiu- Băsescu continuă. Fosta consilie..
Ultima ora
Like
Share
Cultura
110
ESEU
✔ Guvernul Ciolos
Search
LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Eugen Ciurtin 20151225
SUPLIMENT
Andrei Cornea Pierderea feței
1
Tw eet
Revista … 90k likes
Liked
You and 166 other friends like this
Editorial 22 Toți cei arestați de DNA tind să-și acopere fața dinaintea camerelor de luat vederi. Cum ți-ai putea prezenta obrazul „fără față“ în...
Rodica Palade Ştabii cu girofar merg la DNA
Comentariu Nu chestiunea onoarei în cazul Niţu & Oprea ar trebui să ne mai preocupe acum. Ci cum s-ar putea face ca indivizi ca ei să stea departe, c&a...
Andreea Pora Pe 8 decembrie, la Ceainăria Cărturești Verona, Lucian Boia a participat la un dialog moderat de Eugen Ciurtin în cadrul reuniunilor Cercului literar de la București, un proiect inițiat de Cărturești și ZoneTag Projects, care constă în dezbateri lunare între un autor-invitat și un moderator. Fragmente din acest dialog sunt redate mai
DE ACELASI AUTOR
■ Generalului are cine să-i scrie ■ Religie & școală. Argumentele pentru un sfert de secol
■ Narcoticele întâlnesc istoria religiilor în cultura română
■ Etichetă
jos. LUCIAN BOIA: La un moment dat, într-o anumită mă sură, nu complet, dar totuși m-am
Cum a ajuns Cioloș premierul lui Dragnea Comentariu Cioloș poate să fie jucător, căci asta așteaptă publicul de la un tehnocrat venit pe val de proteste: ceva curaj, niscaiva determinare. Din păcate, nu...
detașat de imaginarul pur. Au fost alte subiecte, de exemplu, cartea
Sabina Fati
despre Napoleon al III-lea. În general nu fac concesii fes ti vis mu l ui
Cum pot fi scoși de sub control politic procurorii șefi
istoriografic, dar sunt ocazii pe care e bine să nu le pierzi. Și astea au fost, în Franța, de pildă, marile comemorări: Jules Verne, au fost 100 de ani de la moartea lui Jules Verne în 2005. Apoi, a fost Napoleon al III-lea,
în 2008, 200 de ani de la naș te re. A fost marea ocazie de a-mi publica car tea asta, care, dintre cărțile mele, vreo 10 sau mai multe publicate în Franța, cred că este cea care a avut cel mai mult suc ces. Un personaj foarte interesant, Na p o l eon al III-lea, pe care am încercat și zic eu că am reușit în felul meu să-l descifrez, cât poate fi
Comentariu Într-un mediu fragil, cum este cel românesc, ecuația numirii procurorilor rămâne complicată, dacă nu există o procedură clară, trans...
descifrat.
Laura Stefan
Dincolo de demitizare
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
1/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… EUGEN CIURTIN:
Nevoia de MCV
Legat și de istoria românilor. LUCIAN BOIA: Da, cred că e întreprinderea lui cea mai reușită, despre care francezii nu știu aproape nimic. Eu am scris un subcapitol consistent în cartea despre Napoleon al III-lea, dar, dacă te uiți la ce au scris is to ricii Franței, sunt câteva fraze despre cre a rea României. Cred că e proiectul lui care în tr-adevăr a reușit, fiindcă ce a între p rins cu
Opinie Imaginea României în raportul MCV este una cu lumini și umbre. Publicarea raportului anual al Comisiei Eu ropene în...
Italia a reușit pe jumătate, cu Ger mania nu au mers lucrurile deloc, cu Po l onia nici vorbă, deci opera care a rămas, bine, e Parisul, reclădirea Parisului, sunt al tele pe care le-a făcut pentru istoria Fran ței, dar în istoria Europei cred că lu crul cu adevărat palpabil care a rămas du p ă el a fost România. Eu nu sunt convins că România ar fi existat dacă n-ar fi fost po l itica asta a lui Napoleon al III-lea. A fost un moment crucial atunci: ori se fă cea, ori nu se făcea unirea Principatelor. Și toate celelalte puteri nu erau favorabile, erau de-a dreptul împotriva unirii
Alexandru Lazescu Principii democratice și jocuri electorale
Prin ci p atelor României. Cel care a făcut din asta politica lui personală, nici măcar politica Franței în mod abstract, a fost soluția per so nală a lui Napoleon al III-lea, această unire a Principatelor și crearea până la urmă a României moderne.
Comentariu E mult show în abordarea disputei politice pe tema sistemului de vot la locale. Dacă asculți declarațiile din aceste zile ale lider...
Media Culpa Brindusa Armanca
Cu bocancii în viața privată Jurisprudența românească a trebuit să se adapteze schimbărilor pe care noile tehnologii le-au adus atât î...
Catalin Bogdan Omorul serafic (II) Cazul Stăniloae
Eseu Dumitru Stăniloae, rămas în conștiința noastră drept teologul iubirii, na prea avut la inimă anumite grupuri: uniații, catolicii în gener...
Lidia Moise
Reformele amânate sufocă economia
După aceea mi-am cam luat rămas bun de la Franța, am devenit sau redevenit un is toric cât se poate de român, chiar dacă unii îmi pun sub semnul întrebării pa trio tismul. Am scris, de pildă, despre elita in te l ectuală românească în primul război mon d ial, despre germanofili, faimoasa ches tiune a germanofililor, despre elita ro mânească în anii ’30 până în anii ’50. Pe mine mă preocupă istoria în diversitatea ei, în foarte multe direcții și
Economie Când vorbim de investiţiile publice, trebuie să ne gândim că nu doar statul trebuie să fie investitor, cu banii bugetului, ci şi companiil...
modalități de expunere. De asta mă supăr când îi aud pe unii când spun că „Lucian Boia este ma rele demitizator,
se războiește cu mi turile, cel care deconstruiește miturile“. O fi și asta, dar nu este numai asta. Sunt multe decupaje ale istoriei care mă in te re sează. Mi-am ales intervalul ăsta al istoriei de 30 de ani. Am plecat de fapt de la tâ năra generație de intelectuali – Mircea Eliade, Cioran, Eugen Ionescu și toți cei l alți. Sunt cei care își încep cariera puțin înainte de anii ’30. Sigur, m-au interesat și celelalte generații, m-a interesat modul cum au trecut
Daniel Apostol Cu ce vine a patra revoluție tehnologică
prin toate schimbările te ri b ile, prin toate aceste campanii ale istoriei – au fost șapte schimbări de regim politic într-un deceniu sau mai puțin de un de ceniu. România semidemocratică, să spu nem, până la 1938, apoi regimul de dic ta tură regală, apoi legionarii, apoi An to nes cu, apoi foarte relativa și scurta de mo crație de după 1944, apoi regimul co mu nist, sunt șapte dacă le-am numărat bine și, de aici, o derută. E ușor să-i critici, să-i combați pe
Economie Lumea e pusă pe jar: ne aflăm în pragul unei revoluții tehnologice care va transforma fundamental felul în care trăim, muncim și interacți...
acești oameni, care au dovedit și lipsă de caracter sau nu prea mult caracter. În orice caz, sunt și unii care s-au comportat demn, chiar eroic, câțiva din tre ei.
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
Andrei Plesu 2/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… EUGEN CIURTIN: Există această figură a intelectualului român „dat după vremuri“...
Greşeală, vină, justiţie
LUCIAN BOIA: Nu știu dacă românii în mod special sunt așa. Mă gândesc la regimul de ocupație din Franța, din al doilea război mondial, care n-a durat cât a durat la noi co mu nismul. N-am gândit niciun moment să spun: uite cum sunt românii, românii nu au caracter, românii se învârt după cum îi trage istoria într-o direcție sau alta. Mi s-a reproșat, mi s-a spus că e cam cenușie cartea, nu vorbește prea bine despre oa meni, despre caracterul
Invitat Am citit de curînd, pe blogul Adevărul, un interviu al Cristinei Hermeziu cu academicianul Basarab Nicolescu, despre „cazul Vintilă Horia&...
oamenilor. Eu cred că am vorbit cu detașare și poate în unele cazuri nici măcar cu detașare, cu oa recare simpatie și înțelegere. Sigur că am și ironizat pe alocuri... Uneori nu mă pot abține. Comportamentul eroic e destul de rar. Sigur, cinste celor care au rezistat. E greu să spun ce am fi făcut noi, fiecare din tre noi, într-o asemenea situație.
Istoria obiectivă și istoria ca reconstituire EUGEN CIURTIN: Folosiți câteodată Istoria cu „I“. Ne-ați pu tea lămuri în ce sens? Pe de o parte, is to ria o ipostaziați și, pe de altă
Gabriel Liiceanu Scurtă meditație pe marginea lui „sunt nevinovat” Invitat „Sunt nevinovat, sunt nevinovat, sunt nevinovat…” Acesta este laitmotivul declarațiilor pe care, cu sau fără cătușe la...
parte, o ve d eți ca fiind tangentul suprem, sumă even tuală de cauze, care târăște sau împinge un personaj sau altul, un fenomen sau al tul... LUCIAN BOIA:
Marina Dumitrescu Sacrificiul
Aici este distincția pe care înțeleg să o fac – și să lămuresc cu toată claritatea și pe cititor – între istorie și Istorie. Istoria cu „I“ vrea să spună istoria adevărată. Noi nu avem acces la istoria adevărată. Ne în curcăm în cuvinte. Numim istorie, cu „i“ toată colecția asta de reprezentări ale is to riei și noi spunem „iată ce ne învață is toria“. Dar asta e istoria, nu Istoria. Nu știu ce ne învață istoria adevărată, asta e istoria pe care o obligăm noi să ne învețe ceea ce dorim noi să ne învețe. Deci ne învârtim în cerc în privința asta. Fac dis tincția netă, mi se pare că e un
Carte Cum ar fi arătat, oare, societatea românească la peste un sfert de secol după căderea regimului comunist, fără acest uriaș corpus memorialistic,...
lucru ele mentar, între Istoria cea mare, Istoria obi ectivă, Istoria care a fost și istoria ca re constituire, istoria pe care o fac istoricii încercând să fie cât mai aproape de rea l i tate, dar nu se va suprapune niciodată exact pe realitatea respectivă. Deci Istoria es te inevitabil simplificată, deformată, când trece din realitate, o realitate deja apu să, în registrul acesta al repre z en tă ri l or. Este altceva. Îmi amintesc că e un ta b lou al lui René Magritte care reprezintă o pipă, cu legenda „Ceci n’est pas une pipe“ („Asta nu e o pipă“). Reprezintă o pi p ă, dar bineînțeles că nu e o pipă, e re p rezentarea unei pipe. Încercați să fumați cu ea și veți vedea că nu e chiar deloc o pipă. Care e deosebirea între Istoria reală și istoria ca reprezentare, ca discurs, la asta cred că se referă folosirea majusculei. Iar Istoria cea mare ne scapă de sub con trol.
Iulian Fota Parteneriatul inteligențelor românoamericane Analiza 22 Pentru a-și apăra securitatea națională, România va trebui să gestioneze patru mari provocări: presiuni sporite pe frontiera estică, remilitariz...
Am intenția să scriu cândva un eseu cu pri vire la problema asta a cauzalității, a interpretării istoriei. Istoricii au rezolvat-o în general foarte simplu. Îmi amintesc de când eram elev. Se făcea faimoasa schemă la tablă la istorie și profesorul sau pro fe soara începea: „Cauzele Revoluției Fran ceze“, de exemplu, „1, 2, 3, 4“. Ia uite ce frumos se înșiră! De unde știe profesoara cauzele Revoluției Franceze? Dintr-un de mers pur intelectual ori intuitiv, fiindcă de fapt nu știe. Doar ținând seama de con text putem să avansăm o teorie sau alta. Dovadă că nu toți istoricii sunt
Video Premierul Cioloş pasează Parlamentului problema alegerilor locale în două tururi
de acord, nici pe departe, când e vorba de a explica un fenomen istoric. Și asta se vede cel mai bine când e vorba de viitor. Despre trecut, totuși, mai știm câte ceva.
Modelul occidental EUGEN CIURTIN: Putem să identificăm, eventual, niște cau z e de astăzi pentru un oarecare mâine și printr-o asemenea rețetă să formulăm predicții pentru viitor. LUCIAN BOIA: M-am muncit cu cauzele și m-am dus la o încheiere care cred că e foarte relativă, de altfel, când am scris cartea
Premierul Cioloş pasează Parlamentului problema alegerilor
Numarul Curent
despre in ter p re tarea istorică a Occidentului (Occi den tul. O interpretare istorică). Ce s-a în tâm p lat la un moment dat este extraordinar. Occidentul ăsta, pe care nu dădea nimeni prea mulți bani, rămăsese, după prăbu și rea Imperiului Roman, o lume încă de z or ganizată. Deci, față de civilizația Bizan țu l ui, și ea în declin, față de civilizația arabă, aflată atunci la zenit, față de China, față de India chiar, Occidentul era puțin lucru. Și totuși, lumea asta săracă și anar hică a ajuns să conducă omenirea spre un alt tip de civilizație, fiindcă civilizația în care trăim este a Occidentului și numai a Occi d entului. Deci civilizația tehnologică, men talitatea științifică, raționalistă, prin ci p iile politice pe care le-am adoptat, se p a rarea puterilor în stat ș.a.m.d., totul până la urmă pornește din modelul
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
3/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… occidental. Cum s-au întâmplat lucrurile astea? Bi ne î nțeles că putem să avansăm tot felul de cauze, ceea ce fac și eu în cartea despre Occident, dar nu sunt convins că e chiar așa. Vezi dificultatea sau imposibilitatea rezolvării problemei când privești spre viitor, chiar spre viitorul foarte apropiat. Avem toate datele în mână, le știm foarte bi ne. Ce va rezulta din toate astea? N-avem nici cea mai mică idee. Sunt lucruri la care nu te aștepți... Uitați-vă anul acesta ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană. EUGEN CIURTIN: Cu alte cuvinte, complexitatea prezentului e atât de mare încât predictibilitatea ne sca p ă.
Octavian Manea Necunoscutele cunoscute ale summitului NATO de la Varșovia Analiza 22 Militarizarea Kaliningradului și a Crimeei pune sub semnul întrebării modelul de descurajare și reasigurare al NATO pentru zonele de periferie. ...
Stefan Popescu Italia și „dictatura“ cuplului franco german Analiza 22 Deciziile care se vor lua în acest an, de redefinire a arhitecturii europene, vor avea consecințe pe termen lung, iar recuperarea decalajelor di...
Lucian Dirdala Dansul pe sârmă al lui David Cameron
LUCIAN BOIA: Fiindcă istoria contemporană e făcută nu din trei-patru factori, cum zice schema aia la tablă a profesorului de
Analiza 22 Trebuie să existe conflicte palpitante, pentru ca publicul britanic să fie convins de energia și combativitatea primului ministru. David ... DESENAND (CA) LUMEA
istorie, e fă cu tă din nenumărați factori care se com b ină în mod aleatoriu. Chiar și fără să in ter vină ceva neprevăzut, cu factorii pe ca re îi avem la îndemână, pot apare com b inații în fel și chip. Mă gândesc că, dacă am putea să reluăm istoria fară să in ter venim în ea, cu aceiași factori, rezultatul ar putea să fie altul. Deci cu factorii pe care îi știm, în cazul primului război mon d ial putea să izbucnească fascismul și pu tea să nu izbucnească. Și asta se vede foarte bine când privim spre viitor. Noi facem istoria, nu e coborâtă de nu știu un d e, este opera oamenilor, dar e de o ase menea complexitate, o enormă com p le xitate... A fost o vreme când filozofii is to rici au fost obsedați de ceea ce a reușit să facă Newton, să pună ordine în lume, în cosmos, prin legea gravitației universale. Și mulți au crezut că asta ar trebui să se întâmple și în istorie.
Vis a vis
IARNA
Voltaire îi ridiculiza pe cei care credeau că, spunea el: cum poți să crezi că o parte a lumii e organizată riguros,
N-am curăţa gheaţa nici în ruptul capului, şoldului, gleznei. Noroc cu încălzirea globală... ...
lumea new toniană, și altă parte a lumii, istoria, e com p let dezorganizată? Asta pentru Vol taire era o mare prostie. E clar că Newton a făcut o treabă genială, dar e o treabă foarte simplă, fiindcă mișcarea planetelor este ceva extraordinar de simplu până la ur mă, în comparație cu ce înseamnă is toria. Istoria e o multitudine nesfârșită de factori care se amestecă, se înlănțuie, care interacționează într-o manieră pe care nu avem cum să o ținem sub control. De asta rezultatele sunt imprevizibile. EUGEN CIURTIN: Ați observat în mai multe rânduri, atât în cărți cât și în conferințe sau interviuri, că există în prezent o accelerare a istoriei. LUCIAN BOIA:
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
4/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… Bine, se accelerează de multă vreme, dar acum se accelerează într-un ritm mult mai intens. Numai în ultimele două de ce nii cât s-a schimbat și viața oamenilor, și chiar alcătuirea civilizațiilor, raporturile dintre oameni, dacă ne gândim la In ter net, la telefonia mobilă, la câteva ins tru mente tehnice care au revoluționat lumea și societățile. Se accelerează istoria. Nu știu unde o să ajungem, poate nimerim în tr-un zid, la un moment dat, alergând tot mai repede. Bineînțeles că n-am nici cea mai mică idee. Dar nu numai tehnologia, uitați-vă la pro cesul de laicizare, care e galopant în unele societăți. Lumea devine tot mai mică, tot mai interdependentă, tot mai unită și în ace l ași timp tot mai diversă. Sau di ver sitatea e percepută tot mai intens, tocmai pentru că lumea a devenit mai mică și suntem cu toții vecini sau nici măcar vecini, locuim toți în aceeași casă.
Întrebări din sală
Despre rolul miturilor fondatoare în cristalizarea identității naționale. LUCIAN BOIA: Fiecare comunitate se regăsește sau își proiectează valorile, proiectele în miturile fondatoare care îi aparțin, pe care le cons truiește. Iar în ce privește construcția na țională, fără îndoială că miturile astea au jucat un rol care nu poate fi neglijat. Eu am spus-o, în diverse rânduri, cu privire la Mihai Viteazul. Eu nu cred că Mihai Viteazul a făcut unitatea națională la 1600. Mihai Viteazul a contribuit substanțial la unitatea națională românească, în 1859 și în 1918, tocmai prin forța mitului creat în jurul lui Mihai Viteazul. La fel și mitologia asta antică – dacii, romanii în Dacia an tică, care prefigurează România modernă. Fără îndoială că lucrurile astea au contat foarte mult. Întrebarea este în ce măsură mai contează și astăzi, fiindcă aici e dis p u ta. Cred că sunt unii istorici care nu-și dau seama prea bine că am trecut într-o altă epocă, că istoria nu mai este, trebuie să recunoaștem, ce a fost în sec. al XIX-lea. Națiunile s-au făcut prin istorie, în mare măsură. Astăzi, dacă ne uităm la Europa, nu este un proces simetric, Europa nu se mai face prin istorie. Se face poate, în chip abuziv, cu detașarea de istorie. Cum a fost și discuția asta în jurul rădăcinilor creștine ale civilizației europene, care au fost scoa se din proiectul de
Constituție Europeană. Nu apreciez un asemenea punct de ve d e re, dar el ne dovedește că trăim într-o lu me care se separă tot mai mult de trecut. Cred că trăim foarte mult în prezent. Nu spun că e bine sau este rău. În sec. al XIX-lea sigur că trăiam în prezent, dar trăiam foarte mult și în trecut. Moștenirea culturii clasice era încă fundamentală pen tru orice gen de formație intelectuală. Noi cred că privim tot mai puțin și spre tre cut, și spre viitor, trăim foarte tare în pre z ent. E deja alt context mental. În orice caz, ceea ce nu cred, și aici intrăm într-o discuție cu accente ideologice, politice și naționale, nu cred că apărarea drepturilor naționale românești trece prin invocarea la nesfârșit a unor mituri istorice care nu mai sunt prea convingătoare. Batem la ne sfârșit monedă pe Mihai Viteazul ca să sus ținem unitatea românească. Unitatea ro mâ nească există dincolo de Mihai Viteazul și fără Mihai Viteazul. Și cred că istoricii noștri ar avea tot interesul să pătrundă în lume nu prin teze istorice de secol XIX, că nu mai interesează pe nimeni să gân d ești acum și să reconstitui istoria în ma niera sec. al XIX-lea, ci tocmai prin abor d area într-o nouă perspectivă, mai mo d ernă și mai personală, a istoriei, inclusiv a istoriei românești, dar și în preocuparea pentru o istorie mai largă, europeană și planetară. Eu sper că este alt moment în me seria asta de istoric și, din păcate, avem încă mulți istorici care privesc în ur mă, care privesc la Școala Ardeleană. Școa l a Ardeleană a fost exemplară la vremea ei, dar vremea noastră este alta, nu mai e a Școlii Ardelene.
Despre pericolul ruperii de rădăcinile noastre europene care ar pune în discuție chiar supraviețuirea Europei, așa cum crede, de pildă, Alain Finkielkraut. LUCIAN BOIA: Eu am scris câte ceva despre aceste ches ti uni într-o carte intitulată Sfârșitul Occi dentului? Spre lumea de mâine. E clar că în civilizația occidentală avem de a face cu un declin al credinței sau al cre d in țelor. Mai sunt, s-au fragmentat, nu spun că au dispărut, s-au estompat. Gândiți-vă, câtă vreme religia, religia în sensul pro p riu, a condus viața oamenilor și a socie tăților? Apoi, când a început refluxul, oda tă cu Epoca Luminilor, în Occident avem de a face cu „religii“ a căror funcție era aceea de a substitui religia, în sensul real al termenului, „religii secularizate“. Ideo l o gia națională a fost o adevărată religie la vremea ei, democrația de asemenea, as p i rația spre democrație, spre dreptate so cia l ă, progresul, mitul acesta al progresului. Astăzi s-au cam tocit. Privind lucrurile în ansamblu, sigur, pe segmente mai putem găsi asemenea tresăriri, dar marile re fe rințe s-au cam dus. De asta spuneam că tră i m mai mult în prezent, ne-am cam rupt de rădăcini, ne-am rupt și de in te re sul pentru viitor.
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
5/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… Sigur, sunt unele obsesii acum, încălzirea globală etc. Dar nu mai e un mare proiect de viitor. Chiar Uniunea
Europeană, uitați-vă la ea, săraca, n-are nici un proiect. Europa nu știe ce vrea să facă și urmările se văd. La prima adiere sau la prima lovitură ceva mai sensibilă, vedem cum s-au petrecut lucrurile în anul ăsta, observăm cum apar toate disen siunile. Să o comparăm cu proiectul na țio nal. Proiectul național a fost o mare cre d in ță și mai e, parțial, ce a rămas din ide o l ogia națională. Europa e mai mult un pro i ect abstract, birocratic în bună mă su ră, nu mai stârnește nici pe departe en tu z i asmul pe care l-a avut proiectul național.
Despre suveranitatea națională. LUCIAN BOIA: Suveranitatea este relativă, a statelor și a na țiunilor, ca și a indivizilor. Ne con si d e răm liberi, dar libertatea noastră e îngră d i tă de purul fapt al existenței celorlalți. Si gur că și suveranitatea își are limitele ei, inclusiv în perioada interbelică. Acum sun tem prinși în construcția europeană, bi neînțeles că asta înseamnă o renunțare par țială la suveranitate. Și dacă mă în tr e b ați pe mine, aș dori ca să fie o parte și mai mare de suveranitate la care să re nun țăm. Nu noi, românii, în mod special, ci toa te țările Europei, fiindcă și asta e pro b lema, unde vrem să ajungem cu Uniunea Europeană. Am impresia că nici cei de la Bruxelles nu știu prea bine. Dovadă, toată dezorientarea actuală. Cred că scopul spre care ar trebui să tindem este o unificare reală, sub forma unei confederații. Sigur, nu poate să fie la fel de coerentă și omo genă precum confederația americană, pen tru că diversitățile sunt mult mai accen tuate aici în Europa, dar scopul cred că ăs ta ar trebui să fie, tot mai multă suve ra nitate să revină unui adevărat stat euro p ean. Pe mine nu mă sperie deloc pier d e rea de suveranitate. E normal, dacă vrem să facem Europa. Și ar trebui să se astâm p e re și naționaliștii și autohtoniștii noștri și să se gândească bine ce este în interesul României să facem: să rămânem azvârliți așa, la întâmplare, în lume sau să ne in te grăm într-un ansamblu care să ne res p ecte, bineînțeles, cultura și tradițiile, dar în același timp să dea un sens nou și pu ternic propriei identități și existențe. Like
TAGS :
LUCIAN BOIA
Eugen Ciurtin
Dialog
Ceainăria Cărturești Verona
Share
ZoneTag Projects
110
Tw eet
COMENTEAZA Mai multe din Cultura
Omorul serafic (II) Cazul Stăniloae
Hai-hui prin câteva aproape Sacrificiul capitale culturale europene (II)
Eseu Dumitru Stăniloae, rămas în Expozitie Suceava Undeva, prin conștiința noastră drept teologul iubirii, februarie anul trecut, Si mo na Nastac... n-a prea avut la inimă ...
Carte Cum ar fi arătat, oare, societatea românească la peste un sfert de secol după căderea regimulu...
Viața teatrelor dincolo de festivaluri
Dr. Sacks, povestitorul povestit Carnavalul de la Veneția, balul mascat al Italiei
Teatru Cu cât își va conștientiza mai mult rolul în sfera socială și de comunicare, teatr...
Carte Din fericire pentru posteritate, ultima carte a lui Oliver Sacks – În mișcare. O viață &...
Tradiție ”Creatum” sau arte și tradiții este tema din acest an a Carnavalului de la Ven...
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
6/7
02.02.2016 LUCIAN BOIA: „Neam cam rupt de rădăcini, neam rupt și de interesul pentru viitor“ Revista 22 saptamanal independent de analiza politica si actualit… Comentarii Nume EMail Comentariu
Salveaza Comentariu
CHARLIE 20151226
Nu cred ca occidentul e sfarsit, mai curand obosit. Cat despre mituri in Romania, pe care in parte le demitizat ceace si trebuie facut, ele constitue un residu al vremurilor trecute si ca atare impiedica progresul. Oare este important in secolul XXI daca romanii sunt de ginta latina pura, sau dac pura etc.? Eu din partemi prefer un amalgam care produce o societate cu vederi mai largi si avansate. In aceasta privinta dominatia tarii de catre Biserica Ortodoxa are un efect retardant si impiedica progresul. Raspunde Total 1 comments. 2406
Contact
Abonamente editia tiparita
Abonare Newsletter
Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania Tel: +4021 3112208; Fax: +4021 3141776 Email:
[email protected]
Abonamente interne cu expediere prin posta
Introduceti adresa de e-mail pentru a primi ultimele stiri si comentarii
45 lei pe 3 luni 80 lei pe 6 luni 150 lei pe 1 an
aboneazăte
Abonamente interne cu ridicare de la redactie
Revista 22 este editata de Grupul pentru Dialog Social.
36 lei pe 3 luni 62 lei pe 6 luni 115 lei pe 1 an
mai multe detalii
http://revista22.ro/70250944/lucianboianeamcamruptderdcinineamruptideinteresulpentruviitor.html
7/7
