Un complex de tip Glina de la Baneasa-Lac / A Glina-type feature from Baneasa-Lac (2007)

MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURE~TI

...,

CERCETARI ARHEOLOGICE IN BUCURE~TI A

VII I 2007

- EXTRAS-

Editura AGIR

UN COMPLEX DE TIP GLINA DE LA BANEASA-LAC Radu BATENARU

Zona cercetata se afla pe un pinten de terasa de pe malul sudic al lacului Baneasa, In perimetrul sitului Baneasa Lac, obiectivul cercetarii fiind eliberarea de sarcina arheologica a proprietatii Dan Macovei, situata pe str. Bujorului nr. 36 (lotul 4) (PI. 1)1. Astfel, cercetarea a avut un caracter preventiv, In acest scop, in perioada 9-18 octombrie 2006, fiind trasate 3 sectiuni si 2 casete ce insumeaza 0 suprafata de 98,50 m2, dupa cum urmeaza (Pl. 2): - S. 1: 6,00 x 2,00 m (orientata N-S); - S. 2: 16,50 x 3,00 m (orientata E-V); - S. 3: 14,00 x 2,00 m (orientata E-V); - Cas. 1: 2,00 x 2,00 m (pe latura de N a S. 3, In dreptul caroului 6, cu un martor de 0,50 m); - Cas. 2: 2,50 x 2,00 m (pe latura de S de S. 3, In dreptul caroului 6, cu un martor de 0,50 m). in toata suprafata sapata au aparut urme arheologice (In principal fragmente ceramice) care documenteaza locuiri din epoca eneolitica (fragmente ceramice izolate ce apartin probabil culturii Boian), dinepoca bronzului (fragmente ceramice si un complex de locuire ce apartin culturii Glina) si din epoca Latene (fragmente ceramice si un complex de locuire)". In cele ce urrneaza vorn prezenta complexul de tip Glina gasit In zona S. 2. Stratigrafia observata In S. 2 este urrnatoarea: - strat de parnant galben eu resturi de moloz de la locuintele construite in zona, gros de cca. 0,10 m; - strat vegetal gros de 0,25-0,30 m; - strat brun-inchis eu urme arheologice gros de 0,30-0,35 m; - sterilul arheologic de culoare galbena care incepe de la adancirnea de -0,70-0,75 m. . Fragmente ceramice specifice epocii bronzului au inceput sa apara de la adancimea de -0,30 m. nurnarul lor inrnultindu-se considerabil intre 0,40-0,60 m. in cadrul stratului brun-inchis. I Pentru 0 scurta prezentare a rezultatelor cercetarii din acest punct vezi ManucuAdarnesteanu, Ovidiu Catalin Bojica, Dan-Cosrnin Pirvulescu. Mirela-Carnelia Ciocanel, Alexandra Neagu. 2007. p. 94-95. Datele statistiee mentionate In raport sunt usor diferite fa!a de cele din articolul de fa!a. deoarece la data intocmirii raportului pentru Cronica, prelucrarea intregului lot ceramic nu fusese inca definitivata, 2 Vezi in acest velum Despina Magureanu. Ovidiu Catalin Bojica. Baneasa Lac. 0 noua asezare de epoca Latene.

14

Radu Bajenaru

Nu s-au gasit structuri clare de locuire. Un singur complex, format dintr-o aglomerare de fragmente ceramice, dintre care cele mai multe de la vase sparte pe loc, a aparut In zona caroului 4. Complexul mascara cca. 3,00 m pe directia N-S ~i cca. 2,50 m E- V. In coltul de NV al caroului 4, sub cateva fragmente ceramice, a aparut 0 grupare de pietre de rau, iar aproximativ in centrul complexului, printre cioburi, au fost observate oase calcinate si urme de carbune (PI. 3). In zona complexului nu s-au gasit bucati de chirpici, doar cinci fragmente de vatra, dintre care doua cruste cu 0 grosime de cea. 1,5 em3. In restul sapaturii au fost observate doar 6 bucati imprastiate de chirpici. S-au gasit in schimb alte 29 de fragmente de miez de vatra, putemic eorodate, de dimensiuni variabile (3-10 em) si cu grade de ardere diferite (de Ia galbui la rosu-caramiziu). Doua dintre ele pastreaza crusta si au 0 grosime de 5 em. Ca obiecte nu s-a descoperit decat 0 fusaiola din lut fragmentara. Un fragment ceramic sugereaza un car miniatural din care se pastreaza 0 latura scurta si doua colturi, Insa nu prezinta orificii pentru osii (MMB-inv 175363; Fig. 5/2). Ambele obieete au fost gasite in afara eomplexului descris mai sus. In eadrul eomplexului au fost deseoperite un numar de 254 de fragmente ceramice, dintre care 89 masurau sub 3 em, acestea nefiind ineluse In statistieile de mai jos (Dintre aeestea au fost inventariate noua fragmente mai mari: MMB-inv 175368-175376;). Ceramiea a fost lucrata din urmatoarele categorii: A: cerarnica grosiera, avand ea degresant pietrieele, nisip, mica si, uneori, eioburi pisate: poate fi subimpartita in urmatoarele tipuri: AI: pasta bine arsa, rezonanta, relativ ornogena, pietricele cu dimensiuni euprinse intre 1-4 mrn; exteriorul este neregulat, cu fcarte multe pietrieele ("baie de pietricele"); interiorul este lucrat mai ingrijit, pietrieelele fiind adesea aeoperite eu un slip din lut netezit, uneori avand ehiar tendinta de lustruire: din acest tip s-au luerat vase de dimensiuni mari, peretii avand 0 grosime cuprinsa intre 0,8-1 em; A2: pasta neornogena, uneori avand ea degresant eioburi pisate: atat exteriorul cat si interiorul avand multe pietrieele eu dimensiuni cuprinse intre 1-4 mm, Insa cele mai multe sunt acoperiie eu 0 baie de lut, In urma careia a rezultat un slip netezit, uneori eu tendinta de lustruire; din aeest tip ; Asernenea complexe formate din aglomeriiri de cioburi, dar fiirii vetre ~i fiirii urme consistente de chirpier. adesea interpretate drept locuinte. sum relativ frecvente In cadrul asezarilor atribuite culturii Glina. de exernplu Braner. judo Olt (Ulanici 1975. p. 58) si Valea Iasului.jud. Arges (Ulanici 1982. p. 37).

UN COMPLEX DE TIP GLINA DE LA BANEASA-LAC

15

s-au lucrat vase de diferite dimensiuni, grosimea peretilor fiind cuprinsa intre 0,3-0,8 em; A3: pasta foarte bine arsa, ornogena, rezonanta, cu aspect cimentos; are ea degresanti pietricele ce nu depasesc 1,5 mm, nisip, uneori eu bobul mare si mica; suprafetele sunt aspre, bine netezite, cu mult nisip ("baie de nisip cu bobul mare"); din acest tip au fost lucrate vase de dimensiuni mari, grosimea peretilor fiind de 0,7 ern. B: ceramica intermediara, ornogena, bine arsa, avand ca degresant nisip, rare pietricele, mica si uneori cioburi pi sate; suprafetele sunt bine netezite, de regula cu exteriorul aspru, nisipos ("baie de nisip"), iar interiorul netezit uneori pana la lustruire; grosimea peretilor nu depaseste 0,6 cm. C: ceramics fina, omogena, bine arsa, avand ca degresant nisip fin si mica, suprafetele fiind bine netezite, uneori cu urme de lustruire; peretii vaselor nu depasesc grosimea de 0,4 ern. Din cele 165 de fragmente ceramice ale carer dimensiuni depasesc 3 ern, 128 sunt atipice, reprezentand pereti de vase fara elemente de decor. Repartitia acestora In functie de categoriile eeramice descrise mai sus este urmatoarea: AI: 54 de cioburi, dintre care 27 caramizii; 27 eu exteriorul caramiziu si interiorul cenusiu; A2: 37 de cioburi, dintre care 17 caramizii: 17 eu exteriorul caramiziu si interiorul cenusiu; 3 cenusii; A3: 18 cioburi, dintre care 7 cararnizii; 7 cu exteriorul caramiziu si interiorul cenusiu; 3 cu exteriorul cenusiu ~i interiorul caramiziu; 1 cenusiu; B: 13 cioburi, dintre care 8 cararnizii si 5 cenusii; C: 6 cioburi, dintre care 1 caramiziu si 5 cenusii. 37 de fragmente ceramiee reprezinta cioburi tipice, anume parti de margine cu buza, fragmente de fund, sau pereti eu elemente de decor. Repartitia pe categorii ceramice este urmatoarea: AI: 4 eioburi; 1. fragment de margine eu buza de la un vas bitrononie, decorata eu un sir de gauri-buton; culoare cenusie; diam. gura=32,4 em, h. pastratae l l.B em (MMB-inv 175361; Fig. 114); 2. fragment dintr-un eastron eu pereti arcuin troneonie: euloare cararnizie: diam. gura=20 cm, h. pastrata=7.9 em (Fig. 2/6); 3-4. doua fragmente de funduri avand exteriorul cararniziu ~I interiorul cenusiu: A2: 15 cioburi; 5. fragment de margine eu buza, decorate eu sir de gauri-buton: culoare cararnizie: h. pastrata=6 cm (Fig. 212):

16

Radu Biijenaru

6. fragment de margine eu buza de la un vas ell gura palnie, decorata eu sir de gauri-buton; euloare cenusie, prezinta urme de ardere secundara; h. pastrata=5,5 em (Fig. 2/4); 7. idem, de euloare caramizie; h. pastrataeo.S em (Fig. 3/2); 8. fragment de la un capac (?); euloare caramizie; diam. mx=21,5 em; h=5 em (MMB-inv 175359; Fig. 2/5); 9-14.6 fragmente de funduri, dintre care 5 au exteriorul caramiziu si interiorul cenusiu, 1 fiind eomplet cenusiu; 15. fragment din zona gatului, de euloare cenusie, decorat eu un sir de gauri-buton: 16. idem, de euloare cararnizie, decorat eu un sir de gauri-buton; 17. fragment de perete eu exteriorul caramiziu si interiorul cenusiu, deeorat eu brau alveolat foarte putin reliefat; 18. idem, deeorat eu brau alveolat; 19. fragment de perete de euloare caramizie, prevazut eu 0 apucatoare In relief; A3: 4 eioburi; 20. fragment de la un vas eu pereti arcuiti troneonie, de" culoare cararnizie, deeorat eu un sir de gauri-buton sub buza; diam. gura=13,4 em, h. pastrata=7,3 em (Fig. 211); 21-23. trei fragmente de fund, dintre care doua de euloare cararnizie, al treilea eu exteriorul cararniziu si interiorul cenusiu; B: 11 cioburi; 24. fragment de eastron eu margine evazata si corp areuit bitronconic, prevazut cu terti In banda lata, eu muehia superioara cone ava, astfel incat colturile capata imaginea unor butoni eoniei suprainaltati; culoarecenusie; diam. gura=33,6 em, h. pastrataeS em (MMB-inv 175358; Fig. 1/3); 25. fragment de eastron eu margine evazata si corp globular, prevazut eu torti-rnosor pe diametrul maxim: exteriorul este caramiziu eu pete mari cenusii, iar interiorul cenusiu: diam. mx=24,6 em, h. pastrata=9,5 em (MMB-inv 175356; Fig. 112): 26. fragment de eastron cu margine evazata si corp globular: exteriorul este caramiziu. iar interiorul cenusiu: diam. mx=15.2· em, h. pastrata=8.9 em (MMB-inv 175357: Fig. 111): 27. fragment de margine eu buza de la un vas eu gura palnie.idecorata eu un sir de gauri-buton: euloare caramizie; h. pastrata=4 em (Fig.- 311): 28-29. doua fragmente de pereti din zona gatului, de euloare caramizie, decorate eu un sir de gauri-buton: 30-32. trei fragmente de funduri, dintre care unul cararniziu, alte doua eu exteriorul cararniziu si interiorul cenusiu:

UN COMPLEX DE TIP GLINA DE LA BANEASA-LAC

17

33. 0 toarta in banda lata de euloare cenusie; 34.0 toarta tip mosot de euloare cenusie; C: 3 cioburi; 35. fragment de la 0 cupa eu margine evazata si corp globular. de euloare caramizie; diam. gura=12,5 em, h. pastrata=4 em (Fig. 2/3); 36. fragment de eastron (?) eu margine evazata si usor ingrosata, prevazut eu tortite trase din buza si prinse la baza gatului; euloare caramizie; h. pastrata=4 em (MMB-inv 175365; Fig. 3/3); 37. 0 tortita subtire de euloare cenusie. In stratul eu depuneri arheologiee din S. 2, in afara eomplexului amintit mai sus, au mai fost deseoperite un numar de 647 fragmente eeramiee. Cele mai multe au dimensiuni euprinse intre 3-6 em, urmate de eele sub 3 em. Cioburile care mascara peste 6 em reprezinta eea. 10% din total. 104 de fragmente eeramiee sunt tipiee, dupa cum urmeaza: AI: 1. fragment de buza de la un vas eu marginea relativ dreapta si corp areuit, caramiziu la exterior si cenusiu la interior, deeorat eu IIn sir de alveole pe buza si eu un sir de gauri-buton pe margine; diam. gura=13,2 em, h. pastrata=6,5 em (Fig. 612); 2. fragment de buza de la un vas eu gura palnie, cenusiu, deeorat eu un sir de gauri-buton pe margine si eu cateva serijelituri superfieiale pe eorp; h. pastrata=S em (Fig. 7/1); 3. fragment de vas eu margine relativ dreapta, corp usor arcuit, de euloare cenusie eu tente caramizii, avand buza marcata si alveolata, un sir de gauri-buton pe margine si un sir de alveole la baza gatului; h. pastrata=9,5 em (Fig. 5/2); 4. fragment de buza de la un vas eu gura palnie, cenusiu, eu buza marcata si alveolate si un sir de gauri-buton pe margine; h. pastrata=S em (Fig. 7/8); 5. fragment de buza de la un vas eu marginea dreapta.vde euloare caramizie, decorat eu un sir de crestaturi adanci, dispuse oblie pe muehia exterioara a buzei, si eu un sir de gauri-buton pe margine; h. pastrata::::!4,4 em (Fig. 7/5); 6. fragment de perete cararniziu la exterior si cenusiu la interior, decorat eu un brau alveolar: 7. fragment de buza cararniziu la exterior ~I cenusiu la interior, decorat eu un sir de gauri-buton pe margine; 8. fragment de perete caramiziu la exterior si cenusiu la interior, decorat ell un sir de alveole: 9. idem;

e-:

~v·b.~·U..:r:/!../.,HAJ

18

3([ ",Voi in

UT i:J{

RlidulB'ajenaru

10-12. trei fragmentede.buze nedeei:niilte;.6hfl' j r ') .Ft: 13-15. trei fragmentede funduri, diFltre:caremnuJ,£iramiziu,Melelalte doua caramizii la exterior si cenusii la interior; i'7'.) J( ';: f: :~) ,,'" '-:'b '....' ,'; .1". -' ~ct' .16{tfrMp;teJ1t 1de;d~112:al\W'htlel!liarW1i\!as$lDgur.2 l'aln'iei caramieiurrdecorat ettI"rt~~~~lijj)'but~nlP~nma)ginmli152!1ilqu') ,C[(!!lf',,~,:b J1-[" n is;n ' 19. ideJllJ@.~attd,'CalbareamamrF!i·ertroti:Xteriofi~i .oenusie la jfjlerior; h. pastrata~fh2:.'Si}~li1!GRilw:§la~~b .eoiqi: lmv ~Jifmn::o" ';1', .',:,1 Of. 20. fragment de buza de la un vas cu gura palnie, cenusiu, deeorat eu U:f\'c~ri~eJ,~ti-bttklO-I )Ae.lr~gjneo dmnnlJgUr~3:4~6; .cm, ih. pastrata=9 em (if)g:~iV4-)" 11) rsrocsb .rorrsmi sl iJ iaunso i?lOn~l (:,.od S:) ,n •;fi:::> S2, .Q!biffasmeI]tHd~7}h1I~ta;'(i~ aID p.ateit1lJii"~m..iuri\ci .rde .culoaee 'ca~mfzie; diam. gura=21,5 em, h=5,2 em (MMB-inv 175360';\fig ..4/2); ~ 1Hnf'f uo hn(~!J (l!~meHt ,denI!>bJje,t'6L~,eulao~\amdiara cu torti pe diametrul.inaxim; c~a~amiili;i:u1l:~(~etiQri$:bLJile;gru;'hbjibteriiDr,? 5f1ig'i.;.'·)' . ~)b"' 23. fragment de perete de euloare ~.;atamizie,deeorat eu .uu' brau ah'Seph}lbp.l-*>'{j?(~hefqt:.Ejq1:i~nb •.dd" 5f.i,g1'_'( _ 'J[) :1? i~jl1Bf{;Mme;m~?cteflpertlte:;.:delbulrlb,areriGaramizie, decorat eu -un brau al)(~fiJkIJlitqHe,f: j!utG,z sxnd t:d '. df;:::.b 25-27. trei fragmente de pereti de culoare cararnizie, eu c,ate 0 apucatoare.jn.relief ahm;g.jtth ~ d:; e: D i: ~8~1.9.~I.-poua.:;fragmenteide.pereti de culoare cararnizie, eu apucatori In relief: :;ng()!u:~Q.bfragtDeJli.b